Limba română a ajuns să fie cea mai vorbită limbă străină la Londra
0Datele ultimului recensământ arată că româna este cea mai răspândită limbă străină din capitala Marii Britanii, depășind spaniola, poloneza și bengaleza.
Limba română ocupă primul loc în clasamentul limbilor străine vorbite în Londra, potrivit unui articol publicat de portalul South West Londoner. Conform datelor din recensământul realizat în 2021 în Regatul Unit, unul din cinci londonezi, adică 20,81% din populația orașului, nu vorbește engleza ca limbă principală.
Peste 159.333 de persoane din Londra cu vârsta de peste trei ani au declarat că vorbesc limba română, ceea ce plasează limba pe primul loc între limbile străine folosite în capitală. Ea este urmată de spaniolă (vorbită de 117.459 de persoane), poloneză (112.067) și bengaleză (101.976).
Româna este cea mai vorbită limbă străină în mai multe cartiere londoneze, printre care Harrow, Barnet, Waltham Forest, Redbridge, Barking and Dagenham, Havering și Bexley.
De ce se vorbește limba maternă acasă?
Motivațiile pentru care familiile imigrante aleg să păstreze limba maternă în casă sunt multiple și variază nu doar de la o familie la alta, ci și între membrii aceleiași familii.
Tony Capstick, profesor asociat de limbă și migrație la Universitatea din Reading, a explicat: „Este vorba despre modul în care familiile iau decizii cu privire la limbile pe care să le folosească în anumite scopuri”.
El a adăugat că aceste alegeri sunt influențate de mai mulți factori, precum contextul social sau dorința de integrare: „Dacă ești migrant de primă generație, probabil ai opinii puternice fie pentru menținerea limbii materne, fie - și acestea sunt mai degrabă modele de integrare asimilaționistă - s-ar putea să-ți dorești ca familia ta să nu folosească limba maternă și să folosească limba dominantă”.
Cazul unei familii franco-italiene
Jean-Christophe, un francez stabilit în Londra, și soția sa italiană au ales să le vorbească celor două fiice ale lor în limbile materne, încă de la naștere. Motivația lor principală a fost dorința de a menține o legătură culturală și identitară cu originile familiei.
„Suntem o familie franco-italiană, mergem regulat în vacanțe în ambele țări, acestea sunt originile noastre. Fetele trebuie să se poată identifica cu aceste origini și să fie clare despre de unde vin”, a declarat Jean-Christophe.
El a mai explicat că această alegere a fost benefică și în relația fetelor cu bunicii din Franța și Italia, care vorbesc foarte puțin engleză. Astăzi, cele două fiice, în vârstă de 12 și 10 ani, vorbesc fluent engleza, italiana și franceza.
Profesorul Capstick subliniază că bilingvismul are numeroase avantaje. Potrivit acestuia, „bilingvismul aduce beneficii cognitive, sociale și culturale”, motiv pentru care păstrarea limbii materne este importantă, chiar și într-un mediu dominat de engleză.