Legendele urbane vs. realitate: cum poţi deveni jurnalist de investigaţie într-o fabrică de iaurt

Se spun o mulţime de lucruri despre fabricile de lactate. O căutare de câteva secunde pe Facebook îţi scoate în faţă zeci de virale panicarde despre o mulţime de lucruri de care ar trebui să ne fie teamă: de la lapte şi până la fermenţi, de la E-uri şi până la coloranţi şi cutii.

Ei bine, Danone şi-a invitat consumatorii să intre pentru câteva ore în practica simplă a producţiei de iaurt care începe cu doar două ingrediente: lapte şi fermenţi.

Sâmbăta asta, deci, consumatorii bucureşteni (s-au acceptat şi turişti din alte zone, fără grijă!) au fost deci invitaţi să devină jurnalişti amatori de investigaţie. Au intrat în fabrica Danone din Colentina şi au întrebat în dreapta şi-n stânga, au căutat probe ca să-şi epuizeze toate îndoielile. O fi bun iaurtul? O fi curată fabrica? O fi în el ce spune eticheta?

Până la urmă, despre asta e vorba în această industrie. Despre încrederea că “ce-i în guşă e şi-n căpuşă”, cum spune zicala populară. Despre siguranţă, atunci când deschizi iaurtul, că linguriţa ta e primul obiect ne-verificat care îl atinge de când a plecat din ugerul vacii.

Sigur, nu a fost vorba doar de inspecţie. A fost  şi descoperire, şi experienţă, pentru ca procesul de fabricaţie al iaurtului nu e o chestie simplă, chiar şi când se bazează pe reţete vechi de aproape 100 de ani, cât are brandul Danone.

Pentru copii a fost ocazia perfectă să întrebe “de ce laptele e tare şi iaurtul nu?”. Iar adulţii au avut şi ei curiozităţile lor, printre care „din ce e făcut iaurtul”,  sau dacă “se pun conservanţi în iaurt?”.

Nu trebuie să ajungeţi până la fabrică să aflaţi răspunsul la această întrebare. Pentru că oricum nu fabrica decide: legea interzice folosirea conservanţilor în iaurturile albe. Orice iaurt are la bază lapte şi fermenţi, iar produsele de răsfaţ pot conţine şi gemuri sau piure de fructe.“Stai aşa, totuşi, cum se păstrează mai mult decât laptele, dacă n-aţi pus nimic în el?” s-au mai întrebat vizitatorii.

Simplu: laptele este pasteurizat, adică este supus unei încălziri rapide la cca 90˚C, urmată de o răcire rapidă. Prin pasteurizare sunt distruşi microbii responsabili de alterare. Apoi în lapte se adaugă fermenţi (bacteriile lactice benefice, iar în final paharele închise ermetic protejează de degradare anumite componente (de exemplu împiedică râncezirea grăsimilor).

Dar mai e ceva – Curăţenia. Sunt aproximativ 1800 de teste făcute în fiecare zi, de la laptele care trebuie să plece de la fermă fără antibiotice, de exemplu, la ambalaje, aerul din secţia de ambalare şi până la produsul finit. Curăţenia e peste tot şi nu e făcută doar de ochii lumii deorece curăţenia e parte din povestea Danone. Ea, laptele bun recoltat de la ferme din Muntenia , peste 50 de milioane de litri de lapte, şi depozitarea la rece fără pauze de … “căldură” chiar şi într-o vară toridă ca asta. Odată muls, laptele este refrigerat şi apoi, pe tot parcursul transportului, este menţinut la temperaturi scăzute (sub 4° C). Ştim sigur, pentru că toate cisternele de transport sunt dotate cu termometre.

Dar să ne întoarcem la poveste. De ce ţine iaurtul atât - sau Sana, sau Chefirul, în general produsele lactate inventate cu mult înainte de apariţia conservanţilor?

Iaurtul: cutia în care natura ţine la păstrare calităţile laptelui

E simplu: laptele folosit este de cea mai bună calitate şi iaurturile sunt produse acidofile (conţin acid lactic rezultat din fermentarea laptelui) ceea ce le conferă o „auto-protecţie”. Acidifierea este o metodă obişnuită, veche (o ştia şi stră-stră-străbunica) de a feri alimentele de alterare şi de a le păstra timp îndelungat. E similară metodei folosite de noi pentru a păstra şi murăturile sau alimentele marinate în gospodărie! Şi, dacă produsele lactate sunt păstrate la o temperatură între +2 si +6 grade Celsius, conform recomandărilor de pe etichetă, ele îşi păstrează calităţile până la data expirării.

Într-o sută de ani de experienţă, Danone a cercetat produsele lactate şi a identificat - în acestea! – fermenţi cu anumite calităţi care dau un gust specific şi o anumită textură produselor sale. În cazul iaurturilor realizate în casă, deschise atmosferei, nu vei putea şti ce bacterii din aer fermentează laptele. La fel cum nu vei putea controla temperatura pe toată durata fermentării.

Pentru astfel de răspunsuri şi descoperiri Danone a deschis porţile fabricii din Bucureşti ,,modernizată începând de la preluarea din 1999 şi până azi. Pentru că nu are încredere doar în produs, ci şi în oamenii care îl fac şi în instalaţiile moderne care se asigură că e bun, sănătos şi curat.