Istorie distrusă la bucată. Locul unde a funcționat primul parlament al țării după Unirea Principatelor Române, demolat

Comisia Centrală a funcţionat la Focşani de la 10 mai 1859 până în februarie 1862. Sarcina acestei comisii consta în realizarea unităţii legislative a Principatelor Unite, după ce se perfectase unirea politică.

Pe strada care poartă astăzi numele Comisia Centrală din Focşani a funcţionat, din 1959 şi până în 1862 primul Parlament al ţării, după unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Muntenia, sub oblăduirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

I s-a spus clădirea Comisiei Centrale, aceasta fiind casa boierului căminar Scarlat Bontaş. Boierul a închiriat-o Comisiei, pentru a se pune bazele noii Constituţii cu articole valabile şi astăzi în Constituţia României.

A fost aleasă acea casă pentru că trebuia să fie una arătoasă, acolo veneau personalităţile. În plus, trebuia să fie aproape de hotelul Cimbru unde membrii comisiei erau cazaţi. Hotelul era în clădirea în care se află acum Muzeul Unirii.

Comisia Centrală a funcţionat la Focşani de la 10 mai 1859 până în februarie 1862. Sarcina acestei comisii consta în realizarea unităţii legislative a Principatelor Unite, după ce se perfectase unirea politică.

Aici au fost găzduite personalităţi politice ale vremii, membrii Comisiei Centrale, respectiv 16 membri, opt moldoveni şi opt munteni, printre care nume de răsunet ale istoriei noastre naţionale, precum Mihail Kogălniceanu, Nicolae Suţu, Vasile Melinescu, Christian Tell, Ştefan Golescu, Costache Filipescu, Costache Brăiloiu, Grigore Alexandrescu.

Clădirea a fost conservată în stare foarte bună mai bine de o sută de ani. În anul 1962, clădirea a fost preluată de Penitenciarul Focşani.

"Fosta casa a lui Scarlat Bontaş şi sediul micului Parlament de Unificare a Principatelor Române  a fost cumpărată de Ministerul Justitiei şi întrebuinţată drept arest comunal  din perioada interbelică  până la organizarea Muzeului Unirii pe la 1966. A fost demolat o parte din complex înainte de amenajarea muzeului şi o alta după 1990", potrivit istoricului Florin Dîrdală, de la Arhivele  Naţionale Vrancea.

În 1965, în planul vizitei lui Nicolae Ceauşescu, autorităţile de atunci au stabilit că imobilul să fie transformat în Muzeu, dar acesta a fost desfiinţat la scurt timp, iar clădirea Comisiei Centrale a fost lăsată în paragină.

Nici după 1990 autorităţile nu s-au îngrijit să repare clădirea cu simbol istoric, astfel că în anul 2003 imobilul, din cauza degradării, a fost demolat, nu înainte de a fi fost scos de pe lista monumentelor istorice.

La Direcţia de Cultură exista în urmă cu câţiva ani o notă de constatare prin care pe precizează că acea clădire “s-a autodemolat” din cauza intemperiilor şi pentru că nu a fost întreţinută. Ulterior, terenul pe care se afla clădirea a fost cumpărat un afacerist local care a construit un bloc de locuinţe.

Din fericire, în Focşani s-a păstrat clădirea care a servit drept hotel pentru membrii Comisiei Centrale, situată relativ aproape de imobilul descris mai sus.

În clădirea care datează de la 1853, despre care se spune că este cel mai vechi imobil în picioare din oraş,  funcţionează astăzi Muzeul Unirii din Focşani, cunoscut pe vremuri  sub denumirea Hotelul Cimbru.

În faţa hotelului Cimbru era şi piatra de hotar care despărţea Focşani Moldova de Focşani Muntenia, desfiinţată mai târziu, la 1866, după o vizită a  domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza.

După anul 1912 imobilul a fost cumpărat  de Poşta Română, dar  a fost abandonat de această instituţie, care şi-a ridicat la începutul anilor 1960 un sediu propriu.

Clădirea a rămas aproape nefolosită sau folosită parţial, decenii la rând, în plus fiind  slăbită  şi de seisme,  până când s-a dat în administrarea Muzeului Vrancei,  pentru înfiinţarea Muzeului Unirii.