Institutul Naţional de Hematologie are o secţie nouă pentru pacienţii cu hemofilie şi talasemie

Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională ”Prof. Dr. C.T. Nicolau” din Capitală are o secţie nouă pentru tratamentul celor 400 de pacienţi cu hemofilie şi talasemie, unitatea, care va funcţiona ca secţie exterioară a Institutului Clinic Fundeni, urmând să fie acreditată în curând, a declarat, marţi, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Valentin Popescu.

"La Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională «Prof. Dr. C.T. Nicolau» din Capitală  a fost creată,  la parter,  o nouă secţie pentru pacienţii cu hemofilie şi talasemie. Dar, pentru că tratamentele bolnavilor nu pot fi suportate din banii Institutul de Hematologie, Ministerul a decis ca noua secţie să funcţioneze ca secţie exterioară a Institutului Clinic Fundeni",  a explicat Valentin Popescu. 

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, noua secţie va fi acreditată în curând.

"Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, dă asigurări că vor fi făcute toate demersurile pentru ca pacienţii să nu sufere din cauza acestor probleme organizatorice", a mai spus Popescu.

Un număr de 400 de pacienţi, dintre care 110 cu talasemie majoră şi 300 cu hemofilie, se tratează la Institutul Naţional de Hematologie.

"Nicun pacient nu va rămâne fără tratament. Ei îşi vor primi tratamentul la Institutul Naţional de Hematologie, ca şi până acum ", mai spune Valentin Popescu.

La rândul său, Radu Gănescu, preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Talasemie Majoră şi al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România a criticat autorităţile pentru lipsa de interes faţă de organizarea unei secţii în care să fie trataţi aceşti pacienţi.

”Problema este veche, din 2006, odată cu apariţia Legii reformei sănătăţii, dar se pare că 10 ani nu sunt de ajuns pentru rezolvarea unei situaţii de viaţă şi de moarte pentru pacienţi. Pacienţii cu talasemie şi hemofilie nu au un centru organizat, unde să fie trataţi şi unde să îşi facă transfuziile de sânge, vitale pentru ei. Am făcut împreună cu medicii hematologi nenumărate demersuri la Ministerul Sănătăţii în ultimii şapte  ani şi am propus înfiinţarea unui Centru Naţional de Diagnostic şi Tratament în domeniul bolilor hematologice, care să rezolve problema acestor bolnavi, însă, până în prezent, nu s-a întâmplat nimic”, a spus Radu Gănescu.

Practic, anul trecut Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a constatat ceea ce era cunoscut de 10 ani şi anume că Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională desfăşoară servicii medicale pentru pacienţii cu talasemie majoră şi hemofilie în cadrul Programului Naţional de profil, fără a avea autorizaţie, a mai spus Gănescu.

"Atunci a fost acordat un termen de graţie până la sfârşitul lunii martie 2016 pentru a obţine autorizaţiile, iar apoi o prelungire de încă şase luni, ce expiră la data de 22 octombrie 2016. Totuşi, nu s-a întâmplat nimic concret. S-a discutat despre varianta de a fi organizată o secţie externă, care să aparţină de Institutul Clinic Fundeni sau să fie mutată cu totul la Fundeni", a adăugat Gănescu.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Persoanelor cu Talasemie Majoră şi al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, sunt pacienţi care se tratează la Institutul Naţional de Hematologie de 40 de ani, iar viaţa lor depinde de aceste transfuzii. 

"Noi susţinem organizarea unui centru de tratament în cadrul Institutului întrucât este varianta cea mai simplă pentru noi. Vom rămâne în stradă până va fi garantat accesul nostru la tratament”, a mai spus Radu Gănescu.