INS: Doar 4% din români locuiesc în chirie, iar 60% din românii de la oraşe trăiesc în garsoniere sau apartamente mici de două camere
0Circa 96% dintre familiile din România ocupau, în 2018, locuinţa în calitate de proprietar, iar ponderea familiilor chiriaşe era mai mare cu 1,9 puncte procentuale în mediul urban faţă de cel rural, conform „Anchetei asupra calităţii vieţii”, realizate de Institutul Naţional de Statistică anul trecut.
„Mai mult de jumătate din gospodării (60,9%) trăiesc în locuinţe individuale separate, proporţia fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe (37,9%). Imobilele în care se găsesc locuinţele gospodăriilor sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în cazul mediului rural (97,4%) şi preponderent, apartamente în imobile cu mai multe locuinţe (69,8%) în cazul mediului urban”, se menţionează în ancheta INS, citată Agerpres.
Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere al locuinţei principale, s-a constatat că mai mult de jumătate trăiesc în locuinţe cu 3-5 camere (54,4%). O pondere semnificativă o deţin şi gospodăriile care îşi desfăşoară traiul în locuinţe cu 1-2 camere (43,2%). Dacă în mediul urban puţin peste jumătate din gospodării (56,3%) ocupau locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural mai mult de şapte din zece gospodării ocupau locuinţe formate din 3 sau mai multe camere.
Pe ansamblu, 37% din totalul familiilor au obţinut locuinţa pe care o ocupă în perioada 1981-2000, peste acest nivel situându-se gospodăriile din mediul urban (43,4%). În mediul rural, peste două din patru familii trăiesc în locuinţe construite înainte de anul 1980.
„Se remarcă, de asemenea, că ponderea locuinţelor noi, construite după anul 2001, este de doar 21,9% pe total, fiind mai mare în zonele urbane (26,5%) faţă de cele rurale (16,6%)”, precizează INS.
Anul trecut, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 73,6%, iar a celor cu grup sanitar de 72,2%.
„Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Ca atare, aproape jumătate din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar”, semnalează INS.
Dintre aceste gospodării, cele de salariaţi şi lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară, faţă de media pe total rural.
În localităţile urbane peste 9 din 10 gospodării ocupă locuinţe dotate cu băi/duşuri şi grupuri sanitare.
Conform anchetei INS, unele gospodării acuză efectul neplăcut al unor factori care afectează zonele în care se află amplasate locuinţele. Printre aceşti factori se remarcă în mai mare măsură zgomotul produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (16% din totalul gospodăriilor); poluarea aerului (15,3%); riscul unor incidente de tipul furturilor şi agresiunilor (11,9%) şi respectiv zgomotul produs de persoanele din vecinătate (7,3%). Pe medii de rezidenţă, cele mai numeroase situaţii de acest gen se constată în urban.
Totodată, a rezultat că aproape o gospodărie din şapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (53,5% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei) şi igrasia din pereţi, podele sau fundaţia casei (48%).
Comparaţia între mediile de rezidenţă arată că, în general, în rural, ponderile gospodăriilor cu probleme ale locuinţei sunt mai mari decât în urban, mai ales cele legate de deteriorarea pereţilor, podelelor sau ferestrelor şi de igrasie.