Germania vrea să „lege de glie“ medicii care vor să lucreze în afara UE. Cum i-ar afecta măsura pe medicii români
0E nevoie de noi reguli pentru a împiedica exodul medicilor pe teritoriul european, dar şi pentru a împiedica ţările să-şi mai fure medicii unele altora. Cel puţin aşa susţine ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn.
Concret, oficialul s-a plâns că doctorii nemţi pleacă pe capete să lucreze în Elveţia, locul lor din spitale fiind luat de medici polonezi, care văduvesc, la rândul lor, sistemul medical din ţara vecină. Efectele sunt aceleaşi peste tot, motiv pentru care e nevoie de o modificare din temelii a legislaţiei.
„Asta fără să punem în mod fundametal la îndoială libertatea de mişcare în interiorul Europei”, a explicat Spahn.
„O astfel de măsură ar fi binevenită”, spun şi specialiştii români. Însă o schimbare în acest sens e puţin probabilă. „În cadrul Uniunii Europene, dreptul la libera circulaţie a persoanei este asigurat, inclusiv cel al medicilor. Şi atunci, în principiu, dacă e să se modifice ceva, acel ceva este tocmai legislaţia europeană, care să pună nişte condiţii. Nu ştiu dacă poate fi atât de restrictivă încât să nu mai permită deloc migrarea medicilor, asta cred că e imposibil. Dar ar putea să pună nişte condiţii, în funcţie de ţara de unde pleacă medicul, măsura în care acesta are o datorie faţă de ţară, pentru că s-a format acolo în universităţile de stat, iar statul a cheltuit bani pentru formarea lui. Acum, pleacă fără să returneze nimic ţării în care s-a format”, este de părere academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Capitală.
Nemulţumirile formatorilor români
Potrivit acestuia, discuţiile pe marginea modificărilor ar trebui să aibă loc în Consiliul Europei. Salvarea ar putea veni dintr-o serie de acorduri stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care ar putea servi drept model, spune, totuşi, ministrul german al Sănătăţii, care nu a arătat şi cum ar putea fi ele aplicate pentru a împiedica exodul pe teritoriul Uniunii Europene.
„Noi ne exprimăm nemulţumirea pentru două lucruri: pe de-o parte, investim sume mari de bani pentru pregătirea acestor studenţi şi, apoi, medici, iar ei pleacă gata formaţi în ţări din Uniunea Europeană sau extraeuropene unde practică o medicină performantă. Pe de altă parte, toată munca şi investiţia noastră pentru această naţie este pe pierdere. Noi nu mai beneficiem de ceea ce ei(medicii, n.red.) au fost învăţaţi să facă în aria îngrijirii medicale sau în cercetarea ştiinţifică”, a completat Ioanel Sinescu.
Majorările salariale nu suplinesc dotările precare din spitale
Chiar dacă majorările salariale i-au făcut pe medicii români să se gândească de două ori înainte de a pleca, ele nu sunt suficiente pentru a-i reţine în ţară, explică şi chirurgul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor.
„Un post în România devine interesant pentru că plata este la nivel cel puţin decent, chiar competitiv, din punctul meu de vedere. Cu toate acestea, nu se scot posturi la concurs şi nu există dotare pentru a se face performanţă. Pe de altă parte, trebuie să reţinem că în România sunt şi foarte multe facultăţi de medicină şi, raportându-ne la nevoi, ies mai mulţi absolvenţi decât ar fi nevoie. Problema e că sunt şi medici nepregătiţi, care ajung afară şi nu fac faţă”, a declarat chirurgul.
Despre lipsa posturilor de medici a atras atenţia, pe contul său de Facebook, şi anestezistul Laura Zarafin de la Spitalul Colentina din Capitală.
„Spitalele românesti se golesc în continuare de medici, deficitul estimat este de 15.000 de specialisti, la televizor curg stiri despre malpraxis si şpăgi, medicii tineri rezidenti au apărut în spitale gata dezamagiti si cu întrebari legate de viitor. Cei mai multi sunt decişi să plece pentru că nu au posturi şi nu sunt încântaţi de condiţiile din spitale, nici de ce pot învăţa de la îndrumătorii lor, care sunt de cele mai multe ori mult prea solicitaţi şi stresaţi”, a arătat specialista, adăugând că deşi au fost peste 2.500 de locuri la rezidenţiat, posturi scoase la concurs sunt puţin peste 200. „Logica bunului simţ te obligă să laşi tinerii specialişti să intre în sistem [...] ca să nu fie măcinaţi de perspectiva de a fi medic specialist şomer”, a conchis medicul.
Potrivit unui studiu făcut de Solidaritatea Sanitară, 83,7% din medici şi 74,4% din asistentele medicale au luat în considerare, la un moment dat, posibilitatea de a lucra într-o altă ţară.