EUROBAROMETRU Doar jumătate dintre români sunt preocupaţi de colectarea selectivă de hârtie, comparativ cu 90% din europeni
0Cel mai recent studiu Eurobarometru arată că jumătate dintre români sunt preocupaţi de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, comparativ cu 90% din europeni. Practic, ţara noastră se află la coada clasamentului european în ceea ce priveşte disponibilitatea de a sorta deşeurile menajere, alături de state precum Bulgaria, Letonia şi Cipru.
Spre exemplu, peste 60% din români declară că şi-ar dori mai multe instalaţii de reciclare şi compostare a deşeurilor în zona unde locuiesc, iar 58% susţin că îşi doresc asigurări mai clare că deşeurile sunt, într-adevăr, reciclate. Studiul Eurobarometru mai arată că jumătate din respondenţii români sunt prea puţin informaţi cu privire la modul şi locul în care pot fi separate deşeurile.
„Doar un procent de 40% s-ar lasă convişi să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanţii şi tarife reduse”, subliniază autorii studiului.
Românii nu vor să cumpere mobilă second-hand
În ceea ce priveşte acţiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deşeurilor generate, cei mai mulţi dintre aceştia, 72%, declară că ar fi dispuşi să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deşeurile generate. Mai mult de jumătate din români ar încerca să repare aparatura stricată înainte de a achiziţiona una nouă, , în timp ce 48% ar evita să cumpere produse supra-ambalate.
Dacă şapte din 10 suedezi, finlandezi şi danezi ar fi dispuşi să cumpere mobilă la mâna a doua, românii sunt sceptici din acest punct de vedere. Alături de maltezi şi bulgari, cetăţenii ţării noastre sunt cei mai puţin dispuşi să achiziţioneze mobilă second hand.
Totuşi, românii implicaţi în studiu admit că sunt influenţaţi de o perioadă de garanţie cât mai mare la produs, dar şi de utilizarea cât mai îndelungată a produsului respectiv.
Ce cantitate de deşeuri generează europenii
În anul 2011, fiecare cetăţean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deşeuri de ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg şi 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia şi cartonul, sticla, materialele plastice şi metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deşeuri de ambalaje din UE.
La nivelul UE, cantitatea de deşeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creştere cu 2,4 % faţă de nivelul înregistrat în 2010.Acestea au fost valorificate în proporţie de aproximativ 60 % în 2011, tendinţa fiind în continuare de creştere.
Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de deşeuri ar genera o economie de 72 miliarde EUR anual, o creştere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deşeurilor şi al reciclării de 42 miliarde EUR la nivelul UE, precum şi 400 000 de locuri de muncă până în 2020. În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deşeuri alimentare.
Pe aceeaşi temă:
Verdict nipon: vaporii ţigărilor electronice conţin substanţe cancerigene