Efectele noilor măsuri fiscale împotriva industriei jocurilor de noroc. Piața neagră câștigă teren
0Analiștii susțin că ofensiva fiscală asupra industriei jocurilor de noroc ar putea să îngenuncheze definitiv piaţa reglementată şi să alimenteze masiv zona neagră.
România continuă ofensiva fiscală asupra industriei jocurilor de noroc, cu o nouă serie de majorări de taxe. Se urmărește, astfel, creşterea veniturilor la buget cu până la 30%. Analiștii susțin pentru Mediafax că în realitate măsurile riscă să îngenuncheze definitiv piaţa reglementată şi să alimenteze masiv zona gri şi neagră.
Operatorii din online vor plăti 27% din veniturile brute (GGR), faţă de 21% anterior, iar cei din retail vor fi taxaţi cu 23%. În plus, se majorează cu 1.000 de euro pe an taxa de operare pentru fiecare aparat de tip slot machine. Acest segment este deja în declin după ce a fost afectat de interdicţia de funcţionare în localităţi care au sub 15.000 de locuitori, potrivit sursei citate.
Noua lovitură vine sub forma unei taxe de 4% aplicate direct la sursă pe orice câştig, chiar şi pe cele de câteva zeci de lei. Creșterea face ca jucătorii cu mize mici să iasă în pierdere chiar şi atunci când „câştigă”.
Din cauza acestui lucru, tot mai mulţi jucători ar putea să migreze spre platformele ilegale, unde nici nu sunt taxaţi și nici nu li se cere verificare de identitate, primind oferte considerabil mai avantajoase. Peste 400 de site-uri operează ilegal în România, în prezent, şi se estimează că cel puţin 30% din încasările din jocuri de noroc se scurg în piaţa neagră.
Iar Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) şi celelalte autorităţi nu dispun de mijloacele tehnice şi legale necesare pentru a combate eficient fenomenul.
Cu o reglementare prea dură, România riscă să piardă controlul asupra industriei, să închidă sursa legală de taxe şi să lase jucătorii pradă unei pieţe negre în plină expansiune, susține sursa citată.
România are cea mai dură politică fiscală din Uniunea Europeană în privinţa câştigurilor din jocuri de noroc – fără prag minim de impozitare. În același timp, în țări precum Germania, Franţa şi Belgia acestea nu sunt deloc impozitate, iar alte ţări impun praguri considerate „de bun-simţ”: Italia – 500€, Spania – 2.500€, Polonia – 5.000€.
Mai mult, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a anunțat, pe 4 iulie, transmiterea către Monitorul Oficial a noului Cod de Reglementare a Conţinutului Audiovizual, prin care se interzice apariția personalităţilor publice în reclamele pentru jocurile de noroc, pentru a reduce presiunea simbolică asupra tinerilor şi persoanelor vulnerabile.
„Această decizie nu este doar un document tehnic, ci o expresie a angajamentului CNA de a garanta interesul public, de a proteja categoriile vulnerabile şi de a asigura un cadru echitabil şi predictibil pentru toţi furnizorii de servicii media, indiferent de canalul prin care aceştia operează - tradiţional sau digital", a transmis CNA, vineri, într-un comunicat de presă.