Efect neașteptat al recensământului: zeci de orașe din România trebuie să redevină comune
0Recensământul la scos la iveală faptul că avem aproape 80 de localități prea mici pentru actuala clasificare. Aproape 40 de orașe au sub 5.000 de locuitori și aproape 40 de municipii au sub 25.000.
Recensământul din 2022 dă „șah-mat” autorităților locale din 80 de orașe și municipii din România, care se văd în situația de a începe demersuri pentru a retrograda statutul administrativ al localității. Iar efectele nu sunt tocmai fericite pentru angajații din administrațiile publice respective, având în vederea că „retrogradarea” localității atrage după sine și diminuarea lefurilor funcționarilor și aleșilor. De asemenea, duce la scăderea taxelor locale.
Aproape 80 de orașe și municipii din România nu mai îndeplinesc criteriul „populație” în ce privește încadrarea lor în această categorie, după cum reiese din datele oferite de Recensământul populației de anul trecut. În județul Brașov există un municipiu și două orașe care nu mai îndeplinesc acest criteriu.
„La noi, la Brașov, avem la Predeal, Rupea și Codlea o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a precizat directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea.
Datele culese la recensământ arată că Predealul are 4.020 de locuitori, iar Rupea 4.907 locuitori. Legea prevede că într-o localitate, ca aceasta să poată fi încadrată ca oraș, trebuie să existe cel puțin 5.000 de locuitori. De asemenea, municipii pot fi orașele cu minim 25.000 de locuitori, iar Codlea mai are, potrivit datelor culese, 20.534 de locuitori.
Date provizorii, dar unele diferențe sunt mari
Prefectul județului, Cătălin Văsii, amintește că datele culese se referă la populația rezidentă, nu la cei care au domiciliul în aceste localități. În al doilea rând, vorbim de date provizorii.
„În privința reclasificării unor localități, potrivit Legii 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii”, a declarat Cătălin Văsii.
Până acum, în România modificările de statut ale localităților erau în sensul creșterii rangului, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu. Aceste schimbări ar presupune reducerea numărului de consilieri locali și a salariilor angajaților din primării, dar și a taxelor și impozitelor locale.
Orașe cu mai puțin de 2.000 de locuitori
În țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita. Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele.
De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației.
Pe lângă acest criteriu, orașele și municipiile trebuie să îndeplinească și altele. La oraș, trei sferturi din populație trebuie să fie ocupată în activități neagricole, 70% trebuie să aibă apă în casă și 55% baie și WC în locuință. Alte prevederi se referă la spitale, medici, școli, baze sportive, hoteluri, străzi modernizate, spații verzi și depozite de deșeuri.
Chiar dacă nu îndeplinesc aceste criterii, unele localități dețin un rang mai înalt decât ar fi normal. La fel cum este nevoie, însă, la trecerea la un rang superior de referendum și decizie a consiliilor locale, tot așa locuitorii și aleșii locali decid trecerea la un rang inferior.