După ce a lovit un câine, un șofer cu mașina avariată nu reușește să-i găsească stăpânul. Motivul pentru care este refuzat de Poliție

Un accident aparent minor, petrecut pe o șosea din Bihor, s-a transformat într-un proces juridic complicat, ridicând semne de întrebare despre limitele birocrației și aplicarea regulamentelor europene în România.

Pe 19 august 2024, un bărbat din Bihor conducea autoturismul pe centura orașului Săcueni spre Oradea, când un câine scăpat dintr-o curte i-a sărit brusc în fața mașinii. Impactul a distrus bara din față, grila motorului, aripa și farul din dreapta, iar patrupedul a murit pe loc. Șoferul păgubit se luptă nu doar cu proprietarul patrupedului, a cărui identitate nu i-a fost dezvăluită, ci și cu un sistem „care pare să protejeze vinovații mai degrabă decât victimele”, relatează ebihoreanul.ro.

Șoferul a sunat la Poliție pentru a obține documentele necesare reparației. Agenții au identificat rapid proprietarul câinelui, dar, când bărbatul cu mașina avariată a cerut datele acestuia pentru a-l acționa în instanță, Poliția i-a răspuns că informațiile sunt date cu caracter personal și nu pot fi divulgate.

„Vă informăm că vom comunica aceste date doar în urma unei solicitări transmise de autoritatea judecătorească”, a transmis șeful Poliției Săcueni, subcomisarul Cătălin Secară, invocând protecția datelor personale. Prin urmare, pentru a afla cine este responsabil, bărbatul trebuia să deschidă un proces împotriva Poliției.

Frustrat de această situație, șoferul a dat în judecată Inspectoratul de Poliție Bihor și pe șeful Poliției Săcueni, cerând ca aceștia să fie obligați să îi furnizeze informațiile necesare. De asemenea, a solicitat penalități pentru întârziere, despăgubiri morale de 5.000 de lei și 45.000 de lei pentru închirierea unei mașini pe durata reparațiilor mașinii sale.

Juriștii Poliției susțin că protecția datelor impusă de Regulamentul UE 2016/679 (GDPR) justifică refuzul de a furniza informațiile solicitate. Totuși, în cazul unui accident rutier, în care există o parte prejudiciată, această interpretare pare discutabilă.

„Divulgarea informațiilor fără consimțământul persoanei vizate este interzisă”. „Datele la care se face referire nu sunt de interes public şi nu fac obiectul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, existând, imperativ, norma prevăzută de art. 12 alin.(1) lit. d), care stabilește expres că se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii”, argumentează juriștii.

Bărbatul speră ca instanța să găsească un echilibru între protejarea datelor personale și dreptul victimelor de a cere despăgubiri. „E absurd să fii lovit de o birocrație care apără mai degrabă vinovații decât victimele”, concluzionează el.