Doar jumătate dintre farmaciile din ţară s-au înscris în sistemul care depistează medicamentele contrafăcute

Aproximativ 5.000 dintre cele 10.000 de farmacii din România sunt înregistrate în Sistemul naţional de verificare a medicamentelor, deşi acest proces ar fi trebuit deja finalizat, a declarat luni preşedintele Organizaţiei de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), Dan Zaharescu, în cadrul unei dezbateri publice organizate la Ministerul Sănătăţii.

Începând cu data de 9 februarie, fiecare cutie de medicamente are un cod unic pe piaţa farmaceutică. În cazul în care ar apărea două cutii cu acelaşi cod, ar însemna că una dintre ele este contrafăcută, iar în acel moment se declanşează o alertă în Sistemul naţional de verificare a medicamentelor.

Precizările au fost făcute în cadrul unei dezbateri publice organizate la Ministerul Sănătăţii privind un proiect de ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii.
Dan Zaharescu a adus, de asemenea, o serie de critici proiectului de act normativ, susţinând că acesta trebuie „regândit complet”, cel puţin în ceea ce priveşte partea de sancţiuni.

„Este un act normativ pentru care Organizaţia de Serializare a Medicamentelor a insistat foarte mult să fie elaborat, înainte de intrarea în vigoare a Directivei medicamentelor falsificate, adică înainte de data de 9 februarie 2019. Din păcate, suntem în 29 iulie şi perspectivele ca anumite lucruri să intre în vigoare şi, mai ales, anumite aspecte care sunt menţionate ca având caracter retroactiv - şi mă refer aici la sancţiuni - fac imposibilă aplicarea anumitor prevederi care sunt menţionate în acest act normativ. Noi am insistat foarte mult asupra acestui act normativ, deoarece Directiva medicamentelor falsificate, atunci când a fost transpusă în legislaţia din România, a fost transpusă fără sancţiuni şi ştim foarte bine că un act normativ care nu are şi sancţiunile alături ridică o serie întreagă de dificultăţi în implementarea lui. Şi, într-adevăr, astăzi, deşi trebuia să fim cu toţi operatorii, toate farmaciile înregistrate în sistem, din 10.000 de farmacii, cât sunt scriptic înregistrate la Ministerul Sănătăţii, avem undeva în jurul a 5.000 care sunt înregistrate. Deci am trecut de jumătate. Dar, în mod normal, directiva prevedea ca toată lumea să fie funcţională, operaţională de la 9 februarie”, a explicat Dan Zaharescu, citat de Agerpres.

Nivelul sancţiunilor propuse în proiectul de act normativ, cuprinse între 50.000 şi 100.000 de lei, este "complet disproporţionat" cu scopul vizat, potrivit lui Dan Zaharescu: „Imaginaţi-vă ce ar însemna un agent economic, o farmacie sau spital să primească sancţiuni de până la 100.000 de lei. Deci, practic, sunt sancţiuni care pun pe butuci orice fel de agent economic. Nu există niciun fel de măsuri de prevenţie sau în spiritul legii prevenţiei, aşa cum ar fi fost ea gândită. O abatere sau o disfuncţionalitate să fie mai întâi identificată, să fie o procedură pentru rezolvarea ei şi, mai apoi, să existe perspectiva sancţionării, dacă nu se conformează agentul economic."

Dan Zaharescu a explicat şi modul în care va funcţiona sistemul pentru depistarea eventualelor medicamente contrafăcute, adăugând totodată că transpunerea directivei europene s-a realizat „foarte târziu în legislaţia românească" şi că multe elemente nu sunt deocamdată clarificate: „În fiecare farmacie, medicamentele trebuie să fie verificate în momentul în care sunt eliberate către pacienţi. Această verificare se face prin scanarea unui cod special care conţine nişte informaţii unice. Practic fiecare cutie de medicament are, începând cu data de 9 februarie, un cod care este ca un fel de CNP al cutiei respective şi este un cod unic în piaţa farmaceutică. În clipa în care ar apărea două cutii cu acelaşi cod înseamnă că unul dintre ele este contrafăcut şi atunci se declanşează o alertă şi medicamentul respectiv este pus în carantină. Or, şi aceste proceduri trebuiau să fie elaborate şi funcţionale la data de 9 februarie", a menţionat el.

În cadrul dezbaterii, Sânziana Mardare, reprezentant al Asociaţiei Farmaciilor Independente, a atras atenţia asupra modului în care este afectată o farmacie mică, din mediul rural, de amenzile ridicate: „Salutăm intenţia ministerului de a face procesul serializării unul funcţional şi viabil, însă ne-am fi dorit ca acest proces de sancţionare să vină după ce sistemul chiar era funcţional, pentru că în acest moment lucrurile nu funcţionează cum trebuie şi asta se vede la nivelul farmaciilor, unde se blochează foarte mult sistemul."

Dan Popîrda, reprezentant al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, a subliniat că actul normativ este în dezbatere publică şi că proiectul necesită în continuare viză de legalitate din partea Ministerului de Justiţie şi a Ministerului de Finanţe: „Vă rog să luaţi în considerare şi faptul că norma juridică sancţionată este de o gravitate deosebită. Noi trebuie să luăm în considerare, atunci când stabilim amenzile şi gravitatea normei juridice încălcate.”