Dezastrele climatice au făcut ravagii în 2025: mii de victime și pierderi de peste 120 de miliarde de dolari
0Cicloane, inundațiile și incendiile de vegetație au provocat în 2025 peste 120 de miliarde de dolari în pierderi asigurate și mii de victime. Cele mai afectate au fost Asia, SUA și statele vulnerabile din partea de sud a globului.
Cicloanele și inundațiile din Asia de Sud-Est, din această toamnă, au ucis peste 1.750 de persoane și au provocat pagube de peste 25 de miliarde de dolari, în timp ce incendiile de vegetație din California au dus la moartea a peste 400 de oameni și au generat pierderi estimate la 60 de miliarde de dolari. Datele provin dintr-o analiză a celor mai costisitoare dezastre climatice ale anului, scrie The Guardian.
Inundațiile devastatoare din China, care au dus la strămutarea a mii de persoane, au fost al treilea cel mai scump dezastru, cu pagube de aproximativ 12 miliarde de dolari și cel puțin 30 de victime.
Cele mai grave 10 dezastre climatice din 2025 au generat pierderi asigurate de peste 120 de miliarde de dolari, potrivit unui raport anual publicat de organizația caritabilă Christian Aid.
Pierderile reale sunt, însă, probabil mult mai mari, deoarece doar costurile acoperite de asigurări pot fi măsurate cu un grad rezonabil de certitudine. Costurile umane — vieți pierdute, persoane strămutate și mijloace de trai distruse — rămân necuantificate.
Fenomene devastatoare mai dese din cauza schimbărilor climatice
Astfel de evenimente devastatoare sunt adesea grupate sub eticheta de „dezastre naturale”, ca și cum ar fi simple consecințe ale variațiilor normale ale vremii. Autorii raportului susțin însă că această percepție este greșită.
Joanna Haigh, profesor emerit de fizica atmosferei la Imperial College London, afirmă că astfel de evenimente distrugătoare devin tot mai frecvente și mai intense din cauza crizei climatice provocate de activitatea umană. „Lumea plătește un preț din ce în ce mai mare pentru o criză despre care știm deja cum poate fi rezolvată. Aceste dezastre nu sunt «naturale» – ele sunt rezultatul inevitabil al extinderii continue a utilizării combustibililor fosili și al întârzierilor politice”, a spus ea.
Deși costurile economice ale dezastrelor sunt adesea mai mari în țările dezvoltate, unde oamenii și companiile își permit asigurări, impactul real în țările în curs de dezvoltare poate fi mult mai grav. Mohamed Adow, directorul think tank-ului Power Shift Africa, a declarat: „În timp ce țările bogate contabilizează pierderile financiare, milioane de oameni din Africa, Asia și Caraibe numără vieți pierdute, locuințe distruse și viitoruri compromise. În 2026, guvernele trebuie să înceteze să își ascundă capul în nisip și să înceapă să ofere sprijin real comunităților din prima linie.”
Pagubele sunt mult mai mari în realitate
Lista celor mai costisitoare 10 dezastre este departe de a reflecta întreaga amploare a pagubelor suferite de planetă. Raportul a analizat și alte 10 evenimente meteorologice extreme majore, fiecare cu pierderi sub un miliard de dolari, iar numeroase episoade mai puțin costisitoare nu au fost incluse în niciuna dintre liste.
Raportul evidențiază și seria de taifunuri din Filipine, care a dus la strămutarea a peste 1,4 milioane de persoane și a provocat pagube de aproximativ 5 miliarde de dolari.
Toate regiunile lumii au fost afectate, pe măsură ce dezastrele s-au succedat de-a lungul anului. Seceta din Iran amenință cu evacuarea cei 10 milioane de locuitori ai Teheranului. Inundațiile au lovit Republica Democrată Congo în aprilie, urmate de Nigeria în mai, unde 700 de persoane și-au pierdut viața. Inundațiile din India și Pakistan au ucis peste 1.860 de oameni, au provocat pagube de circa 6 miliarde de dolari și au afectat peste 7 milioane de persoane doar în Pakistan.
În lumea dezvoltată, incendii de proporții record au mistuit Peninsula Iberică, Canada s-a confruntat cu secete severe, iar Scoția a înregistrat valuri de căldură fără precedent.
Nota de plată a dezastrelor climatice continuă să crească
La summitul ONU pentru climă din acest an, Cop30, desfășurat în noiembrie la Belém, țările bogate au convenit să tripleze fondurile destinate sprijinirii țărilor sărace în adaptarea la efectele fenomenelor meteorologice extreme. Chiar și așa, suma — estimată să ajungă la 120 de miliarde de dolari până în 2035 — este departe de a acoperi toate nevoile de protecție ale țărilor în curs de dezvoltare.
Nota de plată pentru pagubele provocate de fenomenele meteorologice extreme va continua să crească până când lumea va reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră și va elimina treptat combustibilii fosili, a avertizat directorul executiv al Christian Aid, Patrick Watt.
„Aceste dezastre climatice sunt un avertisment asupra a ceea ce ne așteaptă dacă nu accelerăm tranziția de la combustibilii fosili”, a spus el. „Ele subliniază, totodată, nevoia urgentă de adaptare, în special în sudul global, unde resursele sunt limitate, iar oamenii sunt deosebit de vulnerabili la șocurile climatice.”
La Cop30, tentativa de a începe elaborarea unor foi de parcurs pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili a fost retrogradată la statutul de inițiativă voluntară, nu de obligație pentru toate statele. Totuși, lucrările vor începe în acest an, sub coordonarea Braziliei, gazda Cop30, și vor continua la o conferință specială dedicată combustibililor fosili, organizată de Columbia în luna aprilie, la care sunt așteptate să participe peste 80 de țări care susțin această inițiativă.