De ce în acte suntem 22 de milioane de români şi în realitate 19 milioane
0Fenomenul migraţiei s-a accentuat constant în ultimii ani, tot mai mult români, în special tineri, preferând să părăsească România şi să se stabilească în străinătate.
Deşi cifrele arată că populaţia ţării era de 22 de milioane de persoane la 1 ianuarie 2017, în România trăiau la momentul respectiv 19,6 milioane de persoane. Datele se desprind din cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică, „Tendinţe sociale”.
„Cifra de 22 de milioane de persoane e dată de actele oficiale, e vorba de proprietarii din acte. Numărul de proprietari nu este egal cu numărul de persoane. O mare parte din cei care pleacă nu părăsesc ţara definitiv şi preferă să păstreze proprietăţile, nu să le vândă. Că se întorc sau nu, e altă poveste”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Alfred Bulai. Acesta susţine că sunt foarte rare cazurile în care românii care pleacă peste hotare vând tot. „Din păcate, România pierde de la an la an din punct de vedere demografic şi va fi configurată complet diferit de cum este acum în următorii 10 ani”, completează şi psihologul Mihai Copăceanu.
Judeţe care au scăzut sub 250.000 de locuitori
În ceea ce priveşte împărţirea pe medii de rezidenţă, 56,3% din români trăiau în mediul urban în creştere faţă de aceeaşi dată a anului 2000. Raportul „Tendinţe sociale” arată şi care a fost evoluţia populaţiei după domiciliu, pe judeţe. Spre exemplu, judeţele Constanţa, Prahova, Iaşi, Dolj, Timiş, Cluj, Suceava, Iaşi, Bacău, Galaţi şi Argeş dar şi municipiul Bucureşti aveau peste 650.000 de locuitori la nivelul anului 2000. La pol opus, sub 250.000 de locuitori avea judeţul Covasna, situaţie care s-a menţinut şi în anul 2017. Însă, în 2017, un alt judeţ, respectiv Sălaj, a rămas sub pragul de 250.000 de locuitori.
Un alt motiv care va duce la reducerea populaţiei este fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, care afectează întreaga lume. Conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, citate în raport, ponderea populaţiei de vârsta a treia a fost de 13% în anul 2017. Experţii atrag atenţia că ponderea bătrânilor se va mări, chiar şi acolo unde natalitatea este superioară ratelor de mortalitate.
„Pe plan economic, o societate care are un număr ridicat de bătrâni trebuie să asigure pensii iar România va trebui să se adapteze modificărilor demografice, să dezvolte servicii pentru bătrâni şi pentru îngrijirea lor. Ideal ar fi să se ia măsuri prin care vârstnicii să fie implicaţi mai activ în societate”, a completat Copăceanu.