Cum văd românii relația „complicată” dintre apartenența la UE și suveranitatea națională

Aproape 4 din 10 români cred că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, însă o parte semnificativă dintre aceștia consideră că această limitare contribuie la creșterea nivelului de trai, arată datele BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, realizat în luna ianuarie 2026. 

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 12-14 ianuarie 2026, românii manifestă o percepție paradoxală asupra apartenenței României la Uniunea Europeană. Deși 38,9% dintre respondenți consideră că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, aproape 38% cred că această limitare ajută la creșterea nivelului de trai, arată datele sondajului. Raportat la totalul populației, aproximativ 22% consideră că UE afectează negativ nivelul de trai, în timp ce 15% cred că îl sprijină.

„Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere – securitate, stabilitate, acces – nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă”, explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Suveranitatea națională: între percepție și realitate

Sondajul evidențiază diferențe semnificative în percepția asupra limitării suveranității. Votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie și locuitorii din urbanul mic sunt mai predispuși să considere că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București sau urbanul mare nu percep această limitare ca fiind semnificativă.

Nivelul de trai și beneficiile UE

În ciuda percepției asupra limitării suveranității, românii par să recunoască beneficiile apartenenței la UE. 37,7% dintre cei care cred că UE limitează suveranitatea națională consideră că aceasta contribuie la creșterea nivelului de trai, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din populația totală. În schimb, 57% dintre respondenți nu consideră că limitarea suveranității ajută la nivelul de trai, reprezentând circa 22% din total.

„Preferința pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu de ruptură. Cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării”, adaugă Ștefureac.

Protejarea intereselor economice

Cea mai mare parte a respondenților – 69,1% – consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul UE pentru a-și proteja interesele economice. Doar 11,2% cred că țara ar trebui să iasă din UE, iar 11,8% consideră că nu este nevoie de nicio acțiune, deoarece interesele economice sunt deja protejate.

„Există o tensiune latentă între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic. Actorii care combină discursul de fermitate națională cu menținerea ancorării europene ar putea avea un avantaj strategic major în competiția electorală”, subliniază Ștefureac.

Percepția asupra calității vieții

În ceea ce privește viața cotidiană, 54,9% dintre români consideră că viața lor ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa, în timp ce 22,4% cred că ar fi mai bună. În rândul votanților partidelor majore, niciun grup nu consideră în majoritate că viața ar fi mai bună fără UE, chiar și în cazul alegătorilor AUR, unde ponderea scepticilor este mai echilibrată.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația României cu vârsta de 18 ani și peste. Marja de eroare este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Datele reflectă un pro-europenism pragmatic și condiționat, mai degrabă decât unul identitar sau profund internalizat. Românii acceptă limitarea suveranității pentru beneficiile concrete pe care le oferă UE – stabilitate, securitate și nivel de trai – dar rămân atenți la modul în care această apartenență le afectează viața cotidiană.

„Avem o populație pro-europeană motivată prin calcul, nu prin convingere, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu”, concluzionează directorul INSCOP Research.