Cum arată harta mortalităţii infantile în România. Judeţele în care, procentual, se înregistrează cele mai multe decese ale copiilor sub un an

Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate la finalul lunii ianuarie 2019, rata mortalităţii infantile a înregistrat o scădere importantă în România, de la 7,5 în 2015, la 6,7 la mia de copii născuţi vii în 2017, dar în unele zone ale ţării procentul ajunge aproape dublu.

Astfel, situaţia pe judeţe, însă, relevă un dezechilibru care se adânceşte: sunt judeţe unde rata mortalităţii la copiii sub un an este de peste două ori mai mare decât în Bucureşti, unde se află majoritatea maternităţilor de nivel III, dotate corespunzător, se arată într-un material al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Astfel, datele brute arată că:

- Cele mai mari rate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în judeţele Botoşani (12,2 la mie), Călăraşi (11,5 la mie) şi Sălaj (10,9 la mie). 

- La polul opus, cele mai mici rate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în judeţele Vaslui (5 la mie), Cluj (4,7 la mie) şi Bucureşti (4,6 la mie).

Din perspectivă istorică, rata mortalităţii infantile în România a scăzut semnificativ după căderea comunismului, atât ca procent, cât şi ca cifre absolute: de la 8.471 de decese în 1990 (1.806 de decese în 2012, 1.677 în 2013, 1.632 în 2014, 1.507 în 2015, 1.398 în 2016) la 1.364 în 2017.

Însă, sunt judeţe unde situaţia rămâne dramatică, mai ales în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale urgente şi performante. În România, lipsa aparaturii medicale într-o maternitate face de multe ori diferenţa între viaţă şi moarte.

Dotarea clinicilor este la pământ

România se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală: doar aproximativ 300 de locuri sunt asigurate în terapia intensivă neonatală, deşi necesarul este de 600 de locuri (30 de locuri la un milion de locuitori), aşadar o acoperire de doar 50% din nevoi.  

Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România, conform datelor din analiza Salvaţi Copiii privind situaţia maternităţilor din România - 13% dintre maternităţile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuţii prematur, 56% dintre maternităţile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator şi 14% dintre maternităţile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

Şeful Secţiei de Neonatologie a Spitalului de Urgenţă Botoşani, dr. Carmen Zaboloteanu, explică de ce aparatura medicală este esenţială pentru salvarea prematurilor. ”Nou-născutul  prea devreme are nevoie de ajutor să respire, să crească... de toate lucrurile de care avea nevoie în burtica mamei, locul pe care l-a părăsit prea devreme. Din nefericire, toate acestea depind de gradul de dotare a secţiei de neonatologie în care s-a născut. Multe maternităţi din ţară au nevoie de susţinere. Maternitatea noastră ar avea nevoie de opt mese radiante şi două incubatoare ca să putem interveni optim, în toate situaţiile. Cele pe care le avem sunt foarte vechi.  Lucrăm îndeaproape cu Salvaţi Copiii şi asta ne pune pe un drum bun”, mai spune Carmen Zaboloteanu.

Ultimul proiect naţional de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală datează de mai bine de zece ani, din 2007, vreme în care unele aparate s-au defectat deja şi nu mai pot fi folosite.