Cum arată acum localitatea unde a izbucnit răscoala de la 1907. Urmașii au trecut de la căruță la transport eco

Flămânziul, localitatea în care a izbucnit răscoala de la 1907, a trecut de la sărăcie lucie la transport în comun cu autobuze electrice și unități de învățământ cu videoproiectoare și table inteligente. Sau pe scurt, de la sat la oraș. Transformarea a fost dificilă și a durat un secol. 

Localitatea Flămânzi, din județul Botoșani, a rămas în istorie pentru răscoala de la 1907. Acum 118 ani, pe ulițele Flămânziului țăranii apăsați de sărăcie și umiliți de arendași porneau ultima mare răscoală țărănească din istoria Europei. În ultimul secol, Flămânzii s-au schimbat mult iar mulți din urmașii răsculaților au dat sapa pe mapă iar căruța pe autobuz electric. 

De la satul flămânzilor la oraș, în Uniunea Europeană

În vremea răscoalei de la 1907, Flămânziul era un cătun sărac și alături de alte sate, la fel de nevoiașe, se aflau pe moșiile boierilor Sturdza. Numele satului provine de la evenimente petrecute tocmai în secolul al XVI lea, când o mare secete i-ar fi lăsat pe localnici, flămânzi la propriu. Dezastrul a durat atât de mult încât satul a rămas cu acest trist renume. Viața locuitorilor din Flămânzi nu era cu mult mai bună nici la începutul secolului XX. Boierul Sturdza, dornic să trăiască la oraș, a dat în arendă moșia din această zonă. Arendașii erau niște evrei din Bucovina, frații Fischer.

„Acesta, la rândul său, dădea pământ în arendă ţăranior din satele Prisăcani, Uriceni şi Flămânzi. Pe lângă plată, conform învoielilor agricole, ţăranii erau obligaţi şi la muncă pe moşiile arendaşului. Vătaful şi administratorul moşiei se comportau urât şi îi exploatau pe ţărani“, spune istoricul Gică Nistor.

De aici ar fi plecat și răscoala. Flămânzii au rămas un loc al sărăciei până de curând. În 2004, odată cu demersurile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Flămânziul a fost urbanizat laolaltă cu multe alte centre de comună din țară, pentru a ieși coeficientul necesar.

Peste noapte, flămânzenii s-au trezit din țărani, orășeni. Condițiile de trai nu s-au schimbat. Era un sat ceva mai mare, cu titulatură de oraș și taxe pe măsură. Ba chiar au ajuns și de râsul țării fiind numit de multe ori „orașul căruțelor”, fiindcă numărul atelajelor hipo, din localitate, depășea cu mult pe cel al autoturismelor. Evident, locuri de muncă doar în agricultură. Flămânziul părea o glumă urbană, foarte proastă. 

Flămânzii și fondurile europene

Lucrurile au început să se schimbe prin anul 2020, atunci când administrația locală a început să folosească fondurile europene pentru investiții. Întâi au fost asfaltate drumurile, amenajate trotuare și un pietonal. Au urmat școlile dar și liceul din Nicolae Bălcescu, localitate ce aparține de Flămânzi. Numai pentru reabilitarea școlilor, a grădiniței și a creșei s-au cheltuit peste 19.8 milioane de lei. Pentru liceu s-au alocat alte câteva milioane de euro. Liceul este tehnologic, derulează numeroase proiecte cu fonduri europene și oferă posibilitatea învățării unei meserii pentru tinerii din satele învecinate.

„Educația este prioritară. Dacă vrem să fie așezare urbană, cu adevărat, trebuie să investim în infrastructură, mai ales cea educațională”, precizează Dan Oloeru, primarul din Flămânzi.

La toate acestea se adaugă și un program de revitalizare urbană de peste un milion de euro, însemnând reabilitarea sediului Primăriei dar și o bază sportivă. În ultimii opt ani, localitatea a fost împânzită de 30 de kilometri de rețele de apă și canalizare, dar și de o rețea de distribuție gaz. Caz unic în istoria Flămânziului. 

Urmașii răsculaților de la 1907 se plimbă cu autobuzul electric

Dacă în urmă cu 10 ani, Flămânziul era „orașul căruțelor”, acum abia dacă se mai zărește vreun atelaj hipo. Majoritatea tinerilor au fost deja la muncă în străinătate. Mulți și-au investit banii în educația copiilor, bunăstarea familiei, case și automobile. Așa au apărut la Flămânzi într-un ritm accelerat, serviceurile auto, spălătoriile auto, benzinăriile și supermarketurile. Flămânziul, locul unde se murea de foame acum patru secole, are deja patru supermarketuri și câteva restaurante sau fast-food-uri. Ultima fiță la Flămânzi este transportul în comun full-electric. Primăria a investit, tot din fonduri europene pentru trei autobuze electrice.

Acestea au început să circule, de la începutul săptămânii, pe cele trei trasee programate și care cuprind satele învecinate.

„Pe lângă aceste autobuze electrice am avut și alte componente de infrastructură modernă, de trotuare, de piste pentru biciclisti, de un depou modern unde avem tot ceea ce înseamnă servisare electrică și mecanică, o spălătorie, partea administrativa”, adaugă edilul.

Localnicii sunt mulțumiți că ajung fără prea dificultate din centrul orășelului, acasă, în sat. „Eu sunt Chițoveni la 6 kilometri. Înainte mergeam pe jos. Era greu că am îmbătrânit. Acuma numai bine, am fost la magazin și direct cu autobuzul acasă”, spune o săteancă.