Cum abordează românii prezenta urșilor în zone aglomerate. „Nu sunt ca Baloo din Cartea Junglei. Sunt total diferiți”

Urșii s-au obișnuit cu prezența oamenilor și rămân ore întregi în zone de picnic și pe trasee aglomerate. În schimb, oamenii oscilează între negarea pericolului și panica exagerată, între ironii și solicitări de măsuri drastice. 

Pe forumuri, experiențele sunt diferite

„În 20+ de ani de mers la Pietrele lui Solomon, inclusiv noaptea, nu am văzut vreodată un urs. Ia-ți un fluier și poartă cu tine un bear spray dar pot să te asigur că cel mai probabil nu o să ai nevoie de ele”, povestește pe Reddit un brașovean care face drumeții de mai bine de două decenii povestește pe Reddit:

Un alt utilizator confirmă: „Am urcat traseul acela de cel puțin 50 de ori, și în grup și singur. N-am văzut”. În replică, altcineva comentează: „Am văzut ursul atât pe drumul vechi, cât și pe forestier. (…) Doar să nu crezi că e 100% safe. Urșii sunt o problemă majoră în zona asta.”

Un alt comentariu descrie concret situația: „Un amic a întâlnit ursul pe drumul vechi săptămâna trecută, în weekend, în toiul zilei când era plin de lume. Din ce am înțeles, la un moment dat a plecat, dar lumea era cam speriată.”

Altcineva face inventarul întâlnirilor recente: „Acum patru zile am văzut ursoaica cu trei pui pe Valea cu Apă. În Poiană, lângă gondolă, e altă ursoaică cu doi pui. Către Postăvarul mai sunt alți trei urși pe diferite trasee.”

Nu lipsesc relatările cotidiene: „M-am mutat de trei ani în Brașov, am văzut urși de m-am săturat, inclusiv pe la 7 Scări ziua, pe Crucur, pe marginea DN-ului la Predeal și în Noua.”

Tonul se schimbă apoi: „Ideal este să ne panicăm, să ne înarmăm cu spray și vuvuzelă când mergem la Lidl să luăm pâine la 12 ziua. (…) Să ne trezim un pic și să dăm un context la problemă, că nu e sănătoasă nici psihoza că ieși din casă și te mănâncă ursul.”

Replica vine imediat, amară: „Problema majoră este că nici nu trebuie să ieși din oraș ca să te mănânce ursul. Dar hei, hai să normalizăm chestia asta și când ne întâlnim cu ursul pe Strada Mijloc să râdem, să ne batem pe umăr și să spunem că așa e la munte, mai un aer curat, mai un urs în fața blocului.”

Studiu de caz: seara de 29 august

Pe 29 august, la Pietrele lui Solomon, o ursoaică cu trei pui a rămas ore întregi printre turiști. Viceprimarul Dan Ghiță a relatat pas cu pas episodul pe pagina sa de Facebook.

„Ora 18:54 - 112, alertă urs Pietrele lui Solomon. Intervin jandarmii care constată prezența unei ursoaice cu 3 pui. Un pic de panică, mulți turiști, o parte nu erau români. Ursoaica se apropie de grupul de turiști, jandarmii se pregătesc să tragă asupra animalului. Se folosește o petardă militară, ursoaica ocolește zona dar nu pleacă în pădure. Turiștii sunt scoși din zonă”, scrie el.

O oră mai târziu ursoaica este tot acolo, umblând pe la grătarele abandonate în grabă de câțiva „eroi” care inițial nu au ascultat sfaturile jandarmilor, adaugă Ghiță.

„Când au văzut ursul, le-a trecut „curajul”. Pe la 20:30, întuneric beznă, mai apar doi „alpiniști” care auziseră că există urși în zonă dar, pentru că nu i-au întâlnit niciodată, au crezut că sunt povești! Trafic auto intens la capăt de linie Pietrele lui Solomon. Unii cu shaorma, alții cu gagică, fiecare după posibilități. Sunt avertizați să nu rămână în zonă dar celebrul “da’ de ce?” apare permanent”, explică acesta.

După 21:30 ursoaica și-a luat puii și a plecat. „Nu pentru că s-a agitat echipa de intervenție, ci pentru că nu a găsit mâncarea pe care și-o dorea. Apoi au venit vulpile și peste Pietre s-a lăsat liniștea”, mai spune Dan Ghiță.

Concluzia lui e limpede: „Ursului nu îi mai pasă de om, omul nu conștientizează pericolul, posibil să urmeze o nouă dramă în această relație. (…) Urșii nu sunt ca Baloo din Cartea Junglei. Sunt total diferiți.”

Percepțiile se bat cap în cap: pentru unii, ursul nu există, pentru alții apare chiar în toiul zilei. Între ironii despre „psihoză colectivă” și minimalizări absurde, faptele rămân aceleași: ursul nu mai fuge, ci rămâne printre oameni atunci când găsește hrană. Animalul s-a adaptat, oamenii reacționează fragmentat, iar comunitatea oscilează între normalizare și panică.

 „Dacă înainte oamenii veneau să vadă urșii, acum urșii vin să vadă oamenii”

Problema urșilor din România a ajuns în presa internațională. The New York Times a publicat un reportaj despre animalele care coboară din păduri, intră în gospodării și îi sperie pe localnicii din satele de munte. Pe Transfăgărășan, aparițiile urșilor au devenit obișnuite. Fascinați, turiștii opresc mașinile pentru a face fotografii sau pentru a le oferi hrană. „Am văzut vreo cinci pe traseu, pe marginea drumului”, povestește o femeie. Un alt turist confirmă: „Și eu, venind încoace pe Transfăgărășan, am văzut un urs și am văzut foarte multă populație oprită să-i salute, să le dea de mâncare, un risc care nu ar trebui asumat.”

Gesturile pot fi însă fatale. În iulie, un motociclist italian a fost ucis după ce s-a apropiat de o ursoaică pentru a o fotografia. Iar recent, un turist polonez a fost atacat lângă un hotel din Arefu, Argeș, în timp ce încerca să hrănească un urs. De această dată, victima a supraviețuit.

Localnicii din zonă trăiesc zilnic cu această teamă. „La noi în comună sunt în fiecare seară, în fiecare seară au început să meargă pe drum. Nu poți să mai mergi noaptea pe drum, nu pot să mai meargă navetiștii la serviciu”, spune Vasile Vlaicu, viceprimarul comunei Arefu, citat de Digi24. „În sat au fost foarte multe atacuri, chiar și eu personal am avut 14 oi atacate și mâncate. Noi nu mai putem trăi cu această teamă în fiecare seară!”

Reportajul The New York Times subliniază transformarea acestui fenomen: „Dacă înainte oamenii veneau în România să vadă urșii, în zilele noastre, urșii sunt cei care vin să vadă oamenii.”

Specialiștii avertizează că schimbările climatice și hrana ușor accesibilă explică adaptarea animalelor. „Oamenii nu mai conștientizează că sunt animale sălbatice care trăiesc în pădure. (…) O ursoaică, care înainte făcea unul sau doi pui, acum face trei pui. Și asta pentru că iernile nu mai sunt cum erau înainte, sursele de hrană sunt tot mai ușor de găsit, inclusiv tomberoane, resturi aruncate de turiști. Ei sunt oportuniști, au învățat să profite și de aceste surse de hrană și de turiștii care-i hrănesc din mână”, explică salvamontistul Daniel Pașca, pentru Digi24.

Datele oficiale arată că populația de urși este de aproximativ trei ori mai mare decât ar permite habitatul. Deși hrănirea lor pe marginea drumurilor este strict interzisă, fenomenul continuă, sporind riscurile atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Viceprimarul Brașovului, Dan Ghiță, mai atrage atenția, pe pagina sa de Facebook, asupra faptului că populația de urs ar trebui redusă astfel încât animalele să rămână în habitatul lor natural și să interacționeze cât mai puțin cu omul. În plus, subliniază că deplasările în pădure după lăsarea întunericului înseamnă „provocarea norocului personal” și recomandă turiștilor să respecte indicațiile echipelor de intervenție care pun viața omului pe primul loc. „Nu încercați să hrăniți urșii ca să vă iasă de un selfie. Este posibil să fie ultimul!”, avertizează Ghiță.