Copiii folosesc Tik-Tok înainte să învețe alfabetul, iar asta le va aduce probleme reale la școală, atrag atenția psihologii

0
Publicat:

În România, copiii învață să utilizeze platformele de social media înainte să știe alfabetul. Cel puțin așa arată ultimul studiu Salvați Copiii. 32% dintre părinții cu copii între 5 și 10 ani susțin că fiul/fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat. Iar pentru asta, doar adulții din jurul copiilor sunt vinovați, având în vedere că toate rețelele de socializare impun restricții de vârstă pentru crearea conturilor, atrag atenția psihologii.

Campanie dedicată siguranței pe internet - Foto World Vision România

Părinții sunt primii responsabili, sunt și foarte mulți părinti care își expun copiii pe conturile lor. Părinții trebuie să știe permanent ce face copilul, dar din ce în ce mai mulți oferă posibilitatea copiilor să petreacă timp în mediul online fără să fie controlat, cenzurat. Copilul preia foarte mult din comportamentul părintelui, iar dacă părinții folosesc frecvent telefonul în fața copilului, și acesta își va dori să folosească la fel de mult telefonul/tableta pentru că înțelege că e un lucru important”, explică psihologul Keren Rosner.

Și pe măsură ce copilul crește, părinții monitorizează și mai puțin activitatea online a acestuia. Mai puțin de trei ore stau online copiii, spun 80% din părinți, iar 34% din adolescenții de 16-17 ani petrec online între 4-6 ore pe zi, iar 14% depășesc 6 ore pe zi, potrivit cercetării Salvaţi Copiii.

Cum se ajunge la filmulețe deepfake cu minori

Consecințele au început să apară. Un studiu realizat de World Vision România arată că unui copil din zece i-a fost falsificată imaginea și vocea, iar conținutul a fost distribuit pe internet. În plus, o treime dintre adolescenții consultați de World Vision România (34,2%) spun că au fost abordați online, de către adulți, cu mesaje de natură sexuală. În timp ce patru din zece copii și adolescenți au fost agresați în mediul online.

„Nu mă sperie inteligența artificială în sine, cât oribilitățile pe care oamenii le pot face cu ea. Cum ar fi să distribui imagini false cu femei și copii nud care par reale. Pentru că este un fenomen deja. Se numește «deepfake porn» și nu I se întâmplă doar lui Taylor Swift sau altor celebrități. Unul din zece copii care a răspuns recent la un sondaj făcut de World Vision România spune că a fost distribuit pe internet conținut cu vocea sau imaginea lor modificate. Se întâmplă și public, și în grupuri mai restrânse”, a reacționat Florinela Iosip, reprezentant al World Vision România, pe pagina personală de pe Facebook.

Cum ajung copiii să aibă filmulețe făcute de inteligența artificială? Înseamnă că ei petrec mult timp în mediul online, se expun, prezintă fel de fel de ipostaze din viața lor și atunci este foarte ușor ca cineva să preia o identitate a unui copil pentru că are material. Un copil de 5 ani nu ar trebui să aibă o asemenea activitate, iar părinții ar trebui să îl protejeze”, menționează Keren Rosner.

Psihologul spune că un copil poate fi afectat în mai multe moduri de vizualizarea filmulețelor deepfake cu propria imagine. 

„Un copil, când vede un astfel de film cu o clonă a lui, se teme. Apar scenarii, că i s-ar putea întâmpla ceva rău, trăiește cu o neliniște permanentă pentru că atunci când este declanșat un astfel de proces, el nu poate să-l oprească. De multe ori intrevine și teama față de adulți, de lucrurile pe care le-a făcut fără permisiunea părinților și de aici apar tot felul de temeri, imaginația lui poate să producă tot felul de situații periculoase în viitor. Se simte foarte confuz: eu am făcut lucrul ăsta sau altcineva l-a făcut? Mai ales că sunt niște copii foarte asemnănătoare cu originalul. Cred că o să fie o problemă de identitate de sine, de încredere în propriile acțiuni”, evidențiază psihologul Keren Rosner. 

În caz de abuz în mediul online, cei mai mulți dintre elevi (peste jumătate) ar vorbi cu profesorul-diriginte, o treime ar vorbi cu colegii apropiați sau cu directorul școlii și un sfert ar vorbi cu părinții. Un procent mai mic (puțin peste 20%) ar vorbi cu un consilier școlar. În cazul revenge porn și grooming, unu din cinci spune că ar apela la Poliție. Pe când, unu din zece adolescenți nu se informează legat de abuzul online, mai arată studiul World Vision.

Campanie realizată cu ajutorul AI  

De aceea, World Vision România lansează o serie de filmulețe realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care învață copiii și adolescenții cum să acționeze în cazul abuzurilor din mediul online. Sunt abordate teme precum: revenge porn (răzbunarea prin pornografie), grooming (încercarea unui adult de a stabili o relație de apropiere cu un minor ca să-l poată abuza sau exploata sexual) și cyberbullying (agresiune pe internet). Filmulețele vor fi popularizate și pe TikTok. „Aceste video-uri au fost lansate de către fundație în parteneriat cu Ministerul Educației și vor fi promovate în toate școlile și liceele din România”, precizează fundația.

Keren Rosner spune că o astfel de campanie poate fi de ajutor mai degrabă pentru părinți ca să „conștientizeze responsabilitatea și să le deschidă mintea, să înțeleagă care sunt riscurile pentru copii și adolescenți”. Specialistul este de părere că elevii vor merge întotdeauna să discute cu persoanele în care au încredere.

Cum să ne protejăm copiii de pericolele din mediul online

Psihologul Keren Rosner îi sfătuiește pe părinți să nu permită copiilor „de timpuriu” accesul la telefon și la tabletă și să petreacă timp de calitate cu aceștia.

În primul rând, să indice copilului o activitate care să-i dezvolte alte abilități, latura intelectuală, să învețe ceva, să facă lucruri cu copilul, nu să aibă o activitate pasivă. Iar mai târziu, să știe să discute cu copilul despre ceea ce privește, ce îl interesează, dar o discuție amicală, nu de tip interogatoriu, pentru că nu o să colaboreze copilul. Trebuie să capete încrederea copilului și să aducă argumente valide. Copiii înțeleg și țin cont, dar trebuie să știi cum să le vorbești. Controlul este bine să fie și direct, dar și discret, din umbra, și să îi spui copilului de anumite pericole ca să țină minte și să se cenzureze singuri. Nu se poate restricționa total accesul online, în vrenurile în care trăim, și nici nu este de dorit”, a explicat specialistul.

Altfel, copiii vor fi afectați dacă folosesc rețelele sociale de la vârste fragede, dinainte să învețe să citească sau să scrie. „Este o diferență în atitudinea copilului și în felul cum privește şcoala, studiază diferit acum, oricum sunt mai multe influente pe lângă. Obișnuința asta ca totul să se întâmple repede, ca informația să vină imediat, fără să facă efort, fără să-și exerseze memoria sau să facă conexiuni, faptul că are totul de-a gata, va influența felul de a gândi a viitorului adult, dar și comportamentul și raportarea la societate”, adaugă Keren Rosner.

Și filmulețele prezente pe Tik Tok, Facebook, Instagram și alte platforme de socializare își pun amprenta asupra micuților: „un copil e foarte ușor impresionabil, este curios, dar nu poate înțelege lucruri mai complexe și nici nu i le poți explica. Poate să vadă niște imagini și să le interpreteze în stilul lui, poate să fie îngrozit de anumite filmulețe, personaje. Sunt bântuiți de acele imagini, le rămâne frica, o anxietate legată de ce au văzut. Iar dacă e vorba de nuditate, va interveni curiozitatea, schimbarea impresiilor cu alți copii și tot felul de deformări în ceea ce privește acest lucru. Dacă vede frecvent astfel de video, intră în normalitatea copilui sau poate fi tentat să experimenteze sexualitatea. Iar dacă e vorba de un abuz care e vizualizat frecvent, el este normalizat. Nu este de neglijat, mai ales că acest conținut poate fi accesat ușor de copil”, spune Keren Rosner.