Cele cinci decizii financiare care îți pot schimba viața

Cât câștigi la primul job, cu cine îți împarți cheltuielile, cât de devreme începi să investești sau cum alegi un angajator. Sunt decizii aparent banale, dar care pot face diferența între stabilitate și insecuritate financiară pe termen lung, atrag atenția specialiștii.

Într-un articol publicat în Financial Times în cadrul programului Mastering Money, jurnalista britanică Claer Barrett explică faptul că există cinci decizii-cheie cu impact major asupra vieții financiare a tinerilor: partenerul de viață, cariera, investițiile timpurii, alegerea angajatorului și gestionarea cheltuielilor zilnice. „În unele privințe ar fi mai ușor să sugerez 50 de decizii”, scrie ea, dar aceste cinci au forța de a seta direcția pentru următorii 30 de ani.

Cine îți este partenerul

„Nu spun că ar trebui să fii oportunist, dar a găsi pe cineva care împărtășește aceleași valori și obiective financiare este fundamentul unui parteneriat solid”, notează Claer Barrett . Dincolo de glumele despre „gold diggers”, realitatea e că discuțiile despre bani sunt unul dintre principalii factori de divorț. Încă de la primele întâlniri, modul în care împarți nota de plată sau cum planifici cheltuielile comune poate anticipa stabilitatea relației.

Ce carieră alegi

Puțini absolvenți de liceu sau studenți își pun problema potențialului de câștig atunci când își aleg drumul profesional. „Ar trebui să facă parte din procesul decizional”, spune Barrett, amintind că veniturile pe parcursul vieții pot varia enorm între domenii. În plus, inteligența artificială schimbă deja piața muncii, iar competențele trebuie actualizate constant. Cariera nu mai este „o linie dreaptă”, ci un traseu cu adaptări permanente.

Cât de repede începi să investești

Dacă îți permiți un abonament la Netflix, îți poți permite și să pui deoparte o sumă mică pentru investiții. „Timpul este cel mai mare aliat al investitorului”, subliniază aceasta. Chiar și sume reduse, investite lunar, pot genera câștiguri mari pe termen lung prin efectul compunerii. Cu cât începi mai devreme, cu atât mai mare devine „bulgărele de zăpadă” al banilor.

Cine îți e angajator

Nu e vorba doar de salariu, ci și de contribuțiile la pensie și de beneficiile extra-salariale. Unele companii din Vest ajung să plătească contribuții de două cifre în planurile de pensii, în timp ce angajații trebuie doar să adauge un procent din salariu. „Am calculat că decizia de a nu contribui la pensia de la primul meu job m-a costat 62.000 de lire”, mai scrie jurnalista FT.

Amintim că în UK și alte țări vestice, angajatorii sunt obligați să ofere un „workplace pension scheme” încă de la primul job; practic, un plan de economisire pentru pensie unde atât compania, cât și angajatul contribuie lunar. E diferit de România, unde la primul job intri direct în Pilonul II obligatoriu, dar angajatorul nu-ți face o ofertă separată de pensie suplimentară.

Cum îți gestionezi cheltuielile zilnice

Poate cea mai banală, dar e o alegere decisivă: să nu cheltuiești mai mult decât câștigi. Creditul pe card, cumpărăturile impulsive sau schemele „buy now, pay later” devin capcane pentru mulți tineri. Un exemplu: o datorie de 3.000 de lire la 21 de ani, plătită doar cu rate minime, se transformă într-o povară ce te urmărește până aproape de 50 de ani.

România, între tentații de consum și lipsa educației financiare

Dacă în Occident discuțiile despre DEI (diversity, equity & inclusion) sau despre contribuții la pensiile private sunt deja pe ordinea de zi, în România lui 2025 realitatea e diferită. Corina Petcu Nan, specialist HR, explică pentru Adevărul că tinerii români rămân concentrați pe prezent, nu pe strategiile financiare pe termen lung.

„Din experiența mea de HR, cred că tinerii români sunt la început de drum când vine vorba de a privi deciziile financiare ca pe ceva strategic, nu doar imediat. În interviuri, observ că prima întrebare rămâne salariul, ceea ce e firesc, dar prea puțini întreabă de beneficii pe termen lung: pensie privată, programe de economisire, posibilități de formare. Asta arată că educația financiară aplicată lipsește încă”, este de părere specialistul HR.

Ea adaugă că diferențele dintre angajatori pot fi uriașe: „Unele firme oferă doar minimul legal, altele au pachete care pot schimba radical viitorul financiar al unui angajat. Din păcate, mulți tineri aleg jobul doar pe criteriul imediat și nu văd că, pe termen lung, aceste diferențe în contribuții sau beneficii pot însemna zeci de mii de euro.”

Un alt risc pentru generația Z: tentațiile de consum și accesul facil la creditare. „De la credite rapide până la «cumperi acum, plătești mai târziu», sunt soluții care dau impresia de libertate, dar aduc presiune constantă. E greu să-ți mai construiești un viitor stabil dacă primele decizii financiare te pun deja în datorii”, atrage atenția Corina Petcu Nan.

Pe de altă parte, există și un avantaj major: accesul la instrumente digitale. „Sunt aplicații care te ajută să economisești sau să investești automat, dar puțini le folosesc disciplinat. De aceea, în HR încercăm să introducem programe de educație financiară internă, tocmai ca oamenii să înțeleagă valoarea deciziilor de azi”, completează ea.

Deciziile care nu mai pot fi amânate

Așadar, deciziile financiare luate la 20 de ani sunt cele care fac diferența între independență și dependență financiară, mai târziu.

„Dacă ar fi să transmit un mesaj, ar fi acesta: gândește-te la viitorul tău financiar cu aceeași seriozitate cu care îți alegi cariera. Pentru că alegerea angajatorului, a modului în care cheltuiești și economisești, sunt la fel de decisive ca diploma pe care o obții sau domeniul în care intri. Iar în 2025, când tehnologia și costul vieții schimbă regulile jocului, aceste decizii nu mai pot fi amânate”, încheie specialistul HR.