„Cel mai mare afront”. Steagurile Ungariei și Ținutului Secuiesc, arborate pe o investiție finanțată „din banii românilor”

Eurodeputatul PSD Dragoș Benea critică modul în care a fost marcată inaugurarea lucrărilor de reabilitare a Cetății Rákóczi din Ghimeș, acuzând lipsa drapelului României și arborarea steagurilor Ungariei și Ținutului Secuiesc, la un obiectiv finanțat prin Compania Națională de Investiții.

Eurodeputatul Dragoș Benea, vicepreşedinte PSD şi preşedinte al filialei locale Bacău, a reacționat cu indignare față de modul în care a fost organizată inaugurarea lucrărilor de reabilitare a Cetății Rákóczi din localitatea Ghimeș, județul Bacău, vorbind despre „cel mai mare afront adus românilor”, în condițiile în care drapelul României a lipsit cu desăvârșire de la eveniment, în schimb fiind arborate steagurile Ungariei și ale Ținutului Secuiesc.

În opinia sa, o astfel de situație este inacceptabilă într-un cadru oficial asociat unei investiții finanțate din bani publici prin Compania Națională de Investiții și nu poate fi redusă la o simplă neglijență de protocol, ci ridică probleme serioase de reprezentare simbolică a statului român.

Într-un mesaj publicat marţi, 26 mai, pe Facebook, liderul PSD Bacău a criticat în termeni duri întreaga desfășurare a evenimentului și a insistat asupra faptului că însemnele naționale ale României au lipsit complet de la inaugurare.

„Nu puteam omite, ca şi când nu s-ar fi întâmplat, faptul că vineri, la Ghimeş, a avut loc inaugurarea unui obiectiv finanțat din banii românilor (peste 1,3 milioane de euro), realizat de Guvernul României prin Compania Națională de Investiții: finalizarea lucrărilor de reabilitare a «cetății» Rakoczi, în fapt fostul punct vamal care despărțea România de Austro-Ungaria, şi punerea obiectivului în circuitul public s-au marcat în cadrul unui eveniment din care au lipsit, CU DESĂVÂRŞIRE, însemnele naționale ale Statului Român!

Cu greu putem găsi un afront mai mare adus imaginii noastre, ca români, mai ales în condițiile în care în imediata vecinătate a «cetății» au fluturat steaguri ale Ungariei sau ale Ținutului Secuiesc, o entitate politico-administrativă fictivă. E o formă grosolană de lipsă de loialitate față de România şi Guvernul ei, care a susținut lucrările de reabilitare deşi, dacă e să gândim onest, nu putem spune că asta ar fi fost tocmai o urgență națională.

Cu atât mai mult, cu cât în județul Bacău avem nenumărate obiective de importanță covârşitoare uitate-n paragină - cum este Conacul Rosetti de la Căiuți, de pildă - sau, ca să vin mai aproape de CNI, clădirea istorică a Spitalului Județean de Urgență pe care Compania o ține, de 8 ani, într-un interminabil şantier. Vorbim aici de pacienți, nu de nostalgii naționaliste împachetate populist de unii politicieni maghiari care, mai apoi, sunt «loviți» de mirări legate de ascensiunea extremismului.

Nu există un combustibil mai bun pentru extremism decât tipul de aroganță vădit de evenimentul de la Ghimeş, unde - cu mic, cu mare - autoritățile au sfidat tocmai însemnele statului în slujba căruia au jurat că se află (şi care îi şi plăteşte pentru asta). O mare bilă neagră şi pentru prefect, şi pentru preşedintele CJ, inclusiv pentru primarii prezenți la fața locului care au uitat acasă eşarfa tricoloră pe care trebuie să o poarte, conform legii, atunci când reprezintă UAT-urile în cadru oficial (cum, de altfel, a fost şi evenimentul de la Ghimeş).

Am lăsat să treacă ceva timp, din respect pentru Rusaliile catolice, dar nu pot trece cu vederea această conduită care mi se pare orice numai o banală scăpare nu: e mai mult decât atât, iar politicienii maghiari care mai au «epifanii» legate de revirimentul extremismului să ia aminte că au devenit «slujbaşii» radicalismului politic prin genul de manifestare pe care au girat-o la Ghimeş”, a transmis Dragoș Benea.