Când creșterea veniturilor aduce probleme. Fenomenul „lifestyle creep” lovește tot mai mulți angajați cu salarii mari
0Creșterea cheltuielilor în același ritm cu venitul, fenomen cunoscut drept „lifestyle creep”, face ca mii de oameni să rămână fără economii, chiar dacă au salarii peste medie. Experții explică de ce se întâmplă asta.
În urmă cu zece ani, când s-a mutat din Cardiff la Londra pentru că obținuse un loc de muncă în servicii financiare, Victoria Leyton a primit o creștere salarială de 10.000 de lire pe an. „Noul salariu părea o sumă considerabilă, chiar dacă în Londra costul vieții era mai ridicat”, a declarat ea pentru The Sun.
Venitul suplimentar (adică aproximativ 830 de lire în plus pe lună) i-a permis, la început, mici răsfățuri: taxiuri în loc de metrou, cadouri mai scumpe pentru prieteni, haine „de investiție” din game mult peste brandurile pe care le cumpăra de obicei. „Toate păreau detalii minore, dar s-au adunat. În loc să pun bani deoparte, am ajuns să îmi susțin un stil de viață mai costisitor”, recunoaște ea.
În doar câteva luni, situația financiară a Victoriei a revenit exact la punctul dinaintea măriri de salariu.
Fenomenul, confirmat de experți și de bănci
Un studiu realizat de Starling Bank relevă cum 30% dintre persoanele cu venituri de peste 100.000 lire nu au suficienți bani pentru facturi și cumpărături de bază, fiindcă cheltuie prea mult pe lux. „Dacă simți că, deși ai un salariu mai mare, la finalul lunii ești la fel de strâns ca înainte, e posibil să fie vorba de „lifestyle creep”, respectiv cheltuieli care cresc proporțional cu venitul”, explică Becca Stroud, expertă în finanțe personale la Starling Bank.
„În România anului 2025, văd aproape zilnic același scenariu: cineva primește o mărire de salariu, își schimbă telefonul, adaugă două-trei abonamente premium, rezervă o vacanță mai lungă și, peste câteva luni, realizează că nu are mai mulți bani puși deoparte decât înainte. Este ceea ce se numește «lifestyle creep» sau inflația stilului de viață, o creștere subtilă a cheltuielilor odată cu venitul, care șterge rapid efectele pozitive ale măriri salariale.
Problema nu este doar individuală, ci și una care ține de cultura organizațională. În multe companii, munca suplimentară sau atingerea unor obiective se recompensează direct prin bonusuri și măriri salariale, fără niciun fel de discuție despre gestionarea acestui venit în plus”, explică, pentru Adevărul, Corina Petcu, specialist HR.
Așadar, angajații primesc mai mulți bani, însă fără un cadru sau un plan real care să-i ajute să valorifice acea sumă pe termen lung, creșterea salarială se transformă rapid în noi abonamente, rate mai mari sau cheltuieli discreționare.
„În loc să consolideze siguranța financiară a angajatului, banii devin combustibil pentru un consum accelerat. De aceea, cred că rolul unui angajator nu se oprește doar în a oferi creșteri salariale sau bonusuri de performanță. Avem nevoie de programe care să le arate concret angajaților cum poți transforma acea mărire de salariu într-un activ real. Nu vorbesc despre clasicele traininguri de «cum să economisești», ci despre simulări realiste: cum ar fi dacă venitul tău s-ar reduce cu 20% peste noapte? Ce ar rămâne din cheltuielile actuale? Ce ar putea fi susținut și ce ar trebui eliminat?”, mai spune ea.
Ce soluții avem
În opinia sa, exercițiul de a analiza unde se duc banii pe care îi primești este un imperativ categoric. „Când vezi negru pe alb că mărirea de salariu se evaporă pe chirii mai mari, rate pentru bunuri de lux sau abonamente pe care abia le folosești, începi să înțelegi cât de ușor se instalează acest «lifestyle creep»”, spune Corina Petcu.
Ca soluție, recomandă formarea unui reflex simplu: separarea automată a unei părți din venit imediat ce intră în cont. „În unele companii, acest obicei se exersează prin simulări: angajatul își direcționează o parte din bonus sau din mărire către un cont separat, tratat ca intangibil, indiferent dacă e destinat unui proiect comun, unui fond de urgență sau unei cauze personale. Important nu este scopul punctual, ci antrenarea acestui gest, astfel încât să devină o reacție naturală și în viața personală.”
Pe termen lung, subliniază specialistul HR, disciplina de a pune deoparte bani înainte de a-i integra în cheltuieli curente transformă creșterile salariale dintr-o sursă de consum suplimentar într-un instrument real de siguranță și libertate financiară.
„Siguranța financiară nu se vede într-o geantă nouă sau într-un city-break adăugat la calendar, ci în liniștea de a ști că, indiferent de ce se întâmplă în piață, ai resursele să continui să trăiești bine. Totuși, inflația stilului de viață nu se rezolvă cu sfaturi moralizatoare, ci cu experiențe și contexte care schimbă comportamentele. Dacă vrem angajați cu adevărat motivați și sănătoși financiar, trebuie să le oferim ceva mai valoros decât un salariu mai mare: capacitatea de a transforma acest surplus în libertate, nu în datorii cu etichetă de lux”, conchide Corina Petcu.