Bacteriile rezistente la antibiotice vor ucide mai mulţi oameni decât cancerul până în 2050

Zece milioane de oameni ar putea muri, până în 2050, din cauza infectării cu bacterii rezistente la antibiotice. Oamenii de ştiinţă cercetează bacteriofagele, microorganisme specializate în uciderea unui grup restrâns de bacterii, cu scopul combaterii efectelor adverse ale utilizării abuzive a antibioticelor.

Conform rezultatelor studiului, în rezistenţa antimicrobială (AMR) ar ucide mai multe persoane decât cancerul, până în 2050, în cel mai pesimist scenariu, informează BBC.com.

Un asemenea scenariu ar costa populaţia lumii între 60 şi 100 trilioane de dolari.

Instituţiile din domeniul sănătăţii îşi întorc acum privirea spre utilizarea acestora în tratarea infecţiilor cauzate de bacteriile care, până acum, fie nu putea fi ucise cu niciun medicament (precum stafilococul auriu) sau care au dezvoltat o imunitate în ultimii ani (precum bacteria responsabilă de o formă de tuberculoză rezistentă la cele mai tari antibiotice).

Ce sunt bacteriofagele

Bacteriofagele au fost descoperite în 1915 de britanicul Frederick Twort şi, independent de acesta, de Félix d’Herelle în 1917. Bacteriofagele au fost descoperite înaintea penicilinei, conform unui blog al Universităţii Harvard.

Khaanacademy.org scrie că bacteriofagele sunt un virus care infectează bacteriile prin deturnarea întregii structuri a microorganismului. Virusurile de acest tip sunt foarte selective în ceea ce priveşte gazdele pe care le pot infecta şi pe care, apoi, le forţează să producă noi virusuri.

Cele mai multe virusuri bacteriofage îşi ucid gazda, în urma procesului de replicare, prin distrugerea microorganismului, iar aceştia se găsesc în mod normal, în natură.

Bacteriofagii distrug doar un anumit tip de bacterii, fapt care intră în contrast cu eficienţa de care se bucură antibioticele care pot distruge mai multe tipuri de bacterii simultan.

Conform unui studiu publicat de Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor (CDC, din SUA), bacteriile rezistente la tratamentul cu antibiotice sunt una dintre cele mai mare probleme din domeniul sănătăţii publice. Un studiurealizat de Centrul Naţional pentru Informaţia Biotehnologiei (NCBI) arată că, doar în SUA, au loc cel puţin 2 milioane de infecţii şi 23.000 de decese, anual, din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la antibiotice, cunoscute şi sub denumirea de „superbugs”.

În 2013, Uniunea Europeană a investit 3,8 milioane de euro într-un studiu centrat pe tratarea infecţiilor bacteriene suferite de mari arşi, cu ajutorul bacteriofagilor.

Studiul a durat patru ani, timp în care au fost realizate teste clinice, în faza I şi faza II (între 20 şi 300 de participanţi voluntari), în conformitate cu standardele medicale de bune practici şi producţie. Rezultatele, conform raportului preliminar al Comisiei Europene, au aratăt că realizarea unui tratament bacteriofag este posibil, dar necesită un efort economic şi logistic semnificativ, datorită dificultăţilor care apar în procesul de identificare şi cultivare a virusului necesar.

O altă problemă pe care au mai descoperit-o cercetătorii europeni viza durata de viaţa a produsul finit – tratamentele bacteriofage expiră foarte repede şi acţionează doar împotriva unui singur agent patogen.

Chiar şi aşa, rezultatele preliminare ale studiului au arătat cum tratarea infecţiilor bacteriene cu ajutorul acestei forme de tratament nu a prezentat niciun risc major pentru pacienţi, ceea ce ar fi în acord cu aşteptările cercetărilor.

Bacteriofagii nu atacă flora intestinală, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj major în faţa tratamentului cu antibiotice.

Un studiu realizat în 2014, la cererea fostului prim-ministru britanic David Cameron, a arătat cum numărul deceselor cauzate de infecţiie cu bacterii rezistente la antibiotice ar putea ajunge la 10 milioane, până 2050. Rezistenţa antimicrobială ar ucide mult mai multe persoane decât cancerul, în următorii 30 de ani, conform aceluiaşi studiu.