Adevărul despre România: majoritatea românilor vor predarea religiei în şcoli
0Potrivit INSCOP Research, 48,5% din respondenţi merg la biserică săptămânal sau măcar o dată pe lună. Biserica se bucură de încrederea a 67,2% din totalul populaţiei, respectiv 69,1% din răspunsurile valide (fără non-răspunsuri), potrivit sondajului „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat în perioada 19 - 27 martie 2013 de INSCOP Research, la comanda ziarului „Adevărul“.
Volumul eşantionului a fost de 1.082 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
Referitor la unul dintre cei mai importanţi indicatori ai religiozităţii (indicator al statutului de „credincios practicant“), 48,5% din români declară că merg la biserică săptămânal sau măcar o dată pe lună, procent foarte mare pentru o ţară europeană, consideră INSCOP. Numărul foarte mic de non-răspunsuri, 1, 9, şi numărul mic de persoane care nu merg niciodată la biserică, 4,2, indică faptul că ateismul nu este o opţiune semnificativă statistic în România, potrivit analizei INSCOP.
Ciclul primar, indicat de 85,4% din respondenţi
În ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli, 86,7% din români sunt de acord cu acest lucru. INSCOP precizează că nu a măsurat în mod explicit ideea unor ore obligatorii sau opţionale în cadrul cărora să fie predată religia în şcoli, ci doar acordul sau dezacordul general al populaţiei cu privire la predarea religiei în şcoli.
Din totalul persoanelor care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli, 85,4% cred că religia ar trebui predată la ciclul primar, 58,4% sunt de acord să se predea la gimnaziu şi doar 28,4% cred că ar trebui predată la liceu. Aceste procente indică, potrivit INSCOP, că românii sunt destul de încrezători în rolul educativ al religiei. Dacă în ceea ce priveşte aprecierea predării religiei la liceu sau la gimnaziu nu sunt mari diferenţe între categoriile socio-demografice, în privinţa aprecierii predării religiei la ciclul primar, persoanele cu venit mare sunt mai puţin convinse de utilitatea acesteia decât cele cu venit mic sau mediu.
În privinţa curriculei care ar trebui predată în cadrul orei de religie, din totalul respondenţilor, 55,7% cred că ar trebui studiată religia ortodoxă, 42,9% cred că ar trebui să se vorbească despre toate religiile, 21,9% cred că ar trebui studiată istoria religiilor. INSCOP precizează că respondenţii au putut opta pentru mai multe variante de răspuns. În condiţiile în care procentul credincioşilor creştin-ortodocşi este foarte mare (peste 85%), INSCOP constată că există un grad rezonabil de toleranţă a românilor faţă de predarea altor confesiuni în şcoală.
Transilvania optează pentru toate religiile
În Transilvania se înregistrează cel mai mic procent de acord cu predarea religiei în şcoli, comparativ cu celelalte trei regiuni, Moldova-Bucovina, Muntenia-Oltenia-Dobrogea, Banat-Crişana-Maramureş. Diferenţa nu a migrat spre dezacord, ci spre non-răspunsuri. Tot în Transilvania, INSCOP a înregistrat şi cel mai mic procent de susţinători ai predării prioritare a confesiunii ortodoxe şi cel mai mare procent de susţinători ai predării unor curricule referitoare la toate religiile, explicaţia fiind aceea că locuitorii acestei regiuni îşi asumă faptul că trăiesc într-un spaţiu multicultural şi multiconfesional şi sunt conştienţi că predarea religiei poate fi o sursă de competiţie identitară.
