„Actul de la 4 ianuarie”. Ziua în care prinţului Mihai i s-a recunoscut calitatea de moştenitor al tronului VIDEO

În urmă cu exact 98 de ani, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul României a votat îndepărtarea prinţului Carol de la succesiune şi a recunoscut prinţului Mihai calitatea de moştenitor al tronului.

Pe 25 octombrie 1921, la la Foişor, o vilă de pe domeniul Peleş din Sinaia, venea pe lume Regele Mihai, ultimul monarh al României, considerat un simbol al curajului politic.

În biografia autorizată intitulată „Regina-mamă Elena a României“, publicată de Editura Humanitas în Colecţia Casa Regală, Arthur Gould Lee, bun prieten cu Familia Regală, a descris în detaliu perioada dificilă în care s-a născut Regele Mihai. Viitoarea regină-mamă Elena l-a născut pe Regele Mihai la șapte luni și jumătate după oficierea căsătoriei cu Principele Carol al II-lea, naşterea fiind declanşată înainte de termen, atât mama, cât și copilul supraviețuind cu greu.

Viața le-a fost salvată de dr. Louros, medicul familiei regale grecești a Elenei.

Moștenitorul tronului a primit numele Mihai, în onoarea lui Mihai Viteazul, considerat de monarhi cel mai mare erou din istoria României.

Avea puțin peste patru ani când, la la 4 ianuarie 1926, Parlamentul României a votat îndepărtarea prinţului Carol de la succesiune şi a recunoscut prinţului Mihai calitatea de moştenitor al tronului.

A devenit rege la vârsta de 5 ani şi 9 luni

În urma decesului bunicului său Ferdinand I, la 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege al României. Avea doar 5 ani şi 9 luni.

Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate între 1927-1930 de o Regenţă aflată sub influenţa liberalilor, şi formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului acestuia, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

La 6 iunie 1930, principele Carol al II-lea a revenit în ţară. Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă.

Pe fondul evenimentelor din vara anului 1940 - notele ultimative ale URSS din 26 şi 28 iunie, Dictatul de la Viena din 30 august, protestele de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei, instaurarea unui regim autoritar de către generalul Ion Antonescu -  Carol al II-lea a fost obligat să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940.

În aceeaşi zi, principele moştenitor Mihai, în vârstă de 19 ani, a depus, în Sala Tronului, jurământul ca rege. Regele Mihai a avut curajul să îl aresteze pe mareșalul Ion Antonescu și să decidă întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, într-o perioadă extrem de delicată.

Abdicarea

În luna noiembrie a anului 1947, regele Mihai I și regina-mamă Elena au fost invitați la nunta viitoarei regine Elisabeta a II‑a. După revenirea în țară, la 29 decembrie 1947, familia regală se afla la Sinaia, la Castelul Foișor. A primit două telefoane de la București. I-a fost comunicat faptul că premierul Petru Groza dorește o audiență a doua zi dimineața, la ora 10, la Palatul Elisabeta.

 La Palatul Elisabeta, în cadrul ședinței, premierul Petre Groza i-a cerut regelui Mihai I să abdice.

La 3 ianuarie 1948 regele Mihai I a fost obligat să părăsească România.

Prin decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română.

Regele Mihai s-a stins din viață pe 5 decembrie 2017, la București.