A întemeiat Burebista primul stat dacic?
0Ceea ce Nicolae Iorga numea "Prima sintezã: Regatul dacilor" cu referire evidentã la unirea politicã şi religioasã a geto-dacilor stârneşte controverse şi sensibilitãţi care uneori devin obsesive şi uşor de instrumentalizat. Epoca Burebista ridicã o serie de probleme care meritã atenţia, mai ales cã avem de-a face cu un trecut relativ obscur, cu mult mai multe întrebãri decât rãspunsuri.
În general în literaturã s-a pus accent pe premisele entice, lingvistice, spirituale şi geopolitice care au condus la realizarea unei “imitaţii barbare a milenarei basileia antice” (Nicolae Iorga). Reliefatã de Herodot, Sallustius, Strabon, Trogus Pompeius, Dio Cassius sau Ptolemaios din Alexandria, unitatea etno-lingvisticã a dacilor pare a fi fundamentalã în unificare. Politeismul dominat de un zeu suprem care ilustreazã sincretismul uraniano-solar evidenţiazã iarãşi unitatea geto-dacilor. Transformãrile economice, dinamica demograficã şi evenimentele politico-militare interne şi externe din cadrul fazei a treia a civilizaţiei de tip La Tene, faza de dezvoltare maximã a metalurgiei fierului la geto-daci trebuie şi ele luate în consideraţie când ne referim la Burebista şi stãpânirea sa.
Ridicarea uniunii tribale getice trebuie raportatã la cel de-al treilea rãzboi mithridatic (74-71 a.Hr.), când proconsulul Macedoniei, M.T. Varro Lucullus, ocupã coloniile greceşti vest-pontice, de la Apollonia pânã la Delta Dunãrii. La sfârşitul rãzboiului este încheiat un foedus care marcheazã de fapt tutela romanã ce va provoca o revoltã în anii 62-21, la care participã geţii şi bastarnii. Noul proconsul al Macedoniei, Antonius Hybrida, suferã o înfrângere la Histria în 61, ceea ce îl determinã pe Pârvan sã se întrebe dacã nu Burebista a fost conducãtorul armatei geto-bastarne.
Click aici pentru a citi articolul integral pe Historia.ro