geti - ultimele știri

Acuzat de trădare de procurorii DIICOT, generalul în retragere Radu Theodoru (101 ani) a devenit cunoscut ca publicist la începutul anilor '50, într-una dintre perioadele cele mai tulburătoare din istoria României. Atunci, regimul comunist era controlat politic și militar de sovietici.

Cel mai mare jaf din istoria Muzeului Drents din Olanda a dus la dispariția unor artefacte geto-dacice de o valoare inestimabilă: coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur, expuse în cadrul expoziției „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”.

Coiful getic de la Coțofenești este o adevărată operă de artă, spun specialiștii. Dincolo de metalul prețios din care este confecționat, impresionează și simbolistica deosebită a reprezentărilor de pe coif. Tocmai această simbolistică ridică semne de întrebare privind originea artefactului.

Originile dacilor sunt încă un subiect de dezbatere în lumea științifică. Sunt menționați în izvoare relativ târziu și se presupune că nu sunt același popor cu geții.

Ulima apariţie editorială a editurii Humanitas, „Geţii lui Burebista“, realizată de Radu Oltean, înfăţişează epoca cea mai pasionantă şi una dintre cele mai puţin cunoscute din trecutul strămoşilor noştri.

În judeţul Botoşani, într-o cetate getică veche de aproximativ 2500 de ani, a fost descoperit în anii 70 unul dintre cele mai misterioase tezaure de pe teritoriul României. Este vorba despre opt piese dintre care trei de aur, inclusiv o aplică cu o s...

O armată uriaşă a generalului macedonean Zopyrion, unul dintre oamenii lui Alexandru Macedon, a fost distrusă şi măcelărită acum mai bine de 2000 de ani de triburile geţilor. Se spune că în jur de 30.000 de soldaţi macedoneni au pierit, omorâţi de ră...

Geţii şi dacii credeau într-o multitudine de zei, dintre care se distingea însă Zamolxe, o zeitate a nemuririi şi a iniţierii. Cei care intermediau relaţia dintre muritori şi zei erau preoţii daci, o castă misterioasă despre care există informaţii la...

Impulsionaţi de scrierile autorilor antici, întemeietorii arheologiei moderne româneşti şi-au îndreptat atenţia către ruinele davei getice din localitatea ialomiţeană Crăsanii de Jos, presupusă a fi mult disputata locaţie a legendarei cetăţi Helis. C...

Cea mai faimoasă lucrare despre geţi, poporul antic care stăpânea în urmă cu două milenii ţinuturile actuale ale României, stârneşte controverse.

Geţii erau „adoratori ai zeilor“, potrivit istoricului Strabon, iar obiceiurile pe care strămoşii noştri le dedicau zeităţilor îi uimeau pe autorii antici.

Prin interpretarea unor izvoare din deceniile trecute, istoricii au ajuns la concluzia că dacii şi geţii erau unul şi acelaşi popor. Cercetările recente şi specialiştii contemporani consideră că, de fapt, dacii şi geţii au fost neamuri diferite, care...

Tracii foloseau pe scară largă substanţele halucinogene, conform mărturiilor antice, la diferite ritualuri sau libaţii. Autorii greci şi latini spuneau că atât aceştia, cât şi sciţii foloseau cannabis-ul şi, afirmă un cercetător român, i-ar fi învăţa...

Cel mai puternic rege al geţilor a fost Burebista, potrivit mărturiilor istorice, dar autorii antici au oferit relatări despre teama cu care au fost priviţi şi alţi conducători militari din acele vremuri.

Mult timp s-a popularizat ideea că getii si dacii ar fi unul şi acelaşi popor, atestat însă cu nume diferite la greci şi romani. În urma cercetărilor ceva mai recente şi a noilor abordări s-a ajuns la o adevărată controversă privind valabilitatea ace...

Autorii antici i-au descris în nuanţe sumbre pe geţi, uimiţi de ritualurile şi obiceiurile sălbatice ale acestora. Viaţa conjugală, sacrificiile umane sângeroase şi viclenia le erau ieşite din comun.

Istoricul şi geograful antic grec Strabon a scris în lucrarea sa „Geographia“ despre ţinuturile ocupate de geţi şi daci, dar şi despre limba lor. Potrivit istoricului, dacii şi geţii vorbeau aceeaşi limbă.

Geţii credeau că sunt nemuritorii şi că, după ce inima lor va înceta să mai bată, vor merge la zeul lor, Zamolxis. Mai mult decât atât, aceştia sacrificau un om pentru a-l trimite ca sol zeului.

Geto-dacii au stăpânit unul dintre ţinuturile cunoscute pentru bogăţiile lor în Antichitate, iar acest fapt s-a răsfrânt asupra modului lor de trai.

Una dintre cetăţile geto-dacice deosebit de importante pentru istoria noastră este Argedava, locul unde se spune că a trăit tatăl regelui Burebista. Situată la numai câteva zeci de kilometri de Bucureşti, în localitatea Popeşti, cetatea este acum aco...

Culturi sângeroase pentru mulţumirea zeilor şi ritualuri neobişnuite: o serie de mărturii istorice, unele vechi de aproape două milenii şi jumătate, dar şi dovezile arheologice, au oferit detalii despre credinţele celor care au locuit în Antichitate ...

Zeci de triburi au ocupat în Antichitate teritorii din actualul ţinut al României, iar unele dintre ele au fost remarcate de autorii vremii prin mărturii neobişnuite. Geţii îşi sacrificau războinicii lui Zamolxis, agatârşii se împodobeau cu aur, sciţ...

De peste două milenii, spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost traversat de populaţii venite din toate direcţiile. Istoricul buzoian Marius Constantinescu susţine că, deşi a interacţionat multă vreme cu nomazii, populaţia băştinaşă a fost foarte puţi...

Aspectul fizic al geţilor, aşa cum explică specialiştii, este total diferit de cel intrat în imaginarul colectiv. Geţii blonzi, înalţi cu ochi albaştri sunt doar un mit, fără acoperire istorică.

Tezaurul de la Stânceşti este una dintre cele mai misterioase comori ale României. Nimeni nu ştie cu siguranţă cui au aparţinut, cum au fost folosite piesele respective şi mai ales cum au ajuns în nordul României.

În anul 335 î.Hr., Alexandru cel Mare a organizat o expediţie împotriva tribalilor, un neam tracic de la nord de Balcani, bătălia decisivă având loc în zona localităţii Zimnicea de astăzi. Tribalii au fost înfrânţi de regele Macedoniei, acesta contin...

Citesc interviul cu Florin Anghel şi mi se face părul măciucă. Doamne Dumnezeule, ce serial o să mai avem! Auzi, monşer, „primul despre geţi”!

Ritualurile funerare la geto-daci erau complexe, precizează istoricii, şi erau puternic legate de spiritualitatea acestora şi mai ales de credinţa că dincolo de viaţă sufletul celui decedat va scăpa de greutăţile lumii terestre.

În lumea antică, sacrificiile umane erau expresia relaţiei cu divinitatea însă mai aveau şi un rol în cadrul ritualului funerar. Tracii aveau obiceiul de a sacrifica soţia la moartea bărbatului ei: era înjunghiată de o rudă apropiată şi înmormântată ...

O serie de mărturii ale autorilor din Antichitate arată cum petreceau popoarele care au stăpânit, în anumite perioade, ţinuturile actuale ale ţării şi împrejurimile ei. Sacrificiile umane şi orgiile făceau parte deseori din „programul” festivalurilor...

În urmă cu peste două mii de ani, populaţia care locuia în spaţiul ocupat acum de români trăia după principii asemănătoare celor care sunt la baza societăţii contemporane. Potrivit istoricilor, ca şi acum, pe vremea dacilor, comunităţile aveau activi...

Artefactele sunt vechi de circa două milenii, iar la momentul descoperirii lor s-a crezut fie că ar fi vorba despre un efect al hazardului, fie că oalele horror ar fi parte a unui ritual păgân sângeros. Ulterior, însă, cercetătorii au ajuns la conclu...

Dromihete a condus triburile geto-dace de la nord de Dunăre, în jurul anului 300 î.Hr. El a purtat un război cu regele trac Lysimach, garda de corp a marelui Alexandru Macedon. Dromihete a reuşit să-l învingă pe Lysimach, căsătorindu-se chiar cu una ...

Scos la lumină acum 35 de ani, obiectul a stârnit încă de la început controverse, posibilul lui rol religios fiind minimizat pentru a nu-i deranja pe activiştii atei care-i supervizau pe arheologi. Artefactul a fost catalogat iniţial doar ca o simplă...

Legenda comorii dacilor are peste două milenii vechime. Cel care a vorbit în repetate rânduri despre aurul ascuns pe teritoriul actual al ţării noastre a fost Herodot din Halicarnas, cel considerat drept „părintele istoriei“.

Ceea ce i-a făcut pe geto-daci să fie neînfricaţi, vitejia lor fiind celebră în antichitate, au fost credinţa lor în nemurire şi dispreţul faţă de moarte, pe care o percepeau doar ca pe o schimbare de ţară. Geto-dacii nu credeau însă într-o nemurire ...

Sacrificiul uman era în perioada antichităţii un obicei prezent în mai toate culturile lumii şi era o formă de venerare a zeităţii. Cu peste două milenii în urmă, chiar şi strămoşii noştri practicau ritualul macabru, al uciderii de oameni, în numele ...

Agatârşii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani, potrivit istoricilor, iar autorii antici au descris obiceiurile neobişnuite ai celor consideraţi strămoşi ai dacilor. Agatârşii, tatuaţi, vopsiţi şi împodobiţi cu aur...

Originea termenului de „valah“, atribuit poporului român, a stârnit numeroase dispute de-a lungul timpului. Semnificaţia etnonimului îşi găseşte explicaţii atât în scrierile academicienilor, cât şi în cele ale vechilor cronicari. Denumirea pentru căl...

În câmpia Bulgariei, la sud de Dunăre, exista o misterioasă cetate getică numită „daos dava”, tradusă de istorici „cetatea lupilor”. Se bănuieşte că a fost o capitală a marilor căpetenii getice care i-au înfruntat pe macedoneni în sudul Dunării sau a...

Căpetenia geto-dacă Dromichaetes (sau Dromihete) este un personaj semilegendar al istoriei vechi. Atestat în izvoarele antice, el este considerat de istorici un rege războinic şi un diplomat genial care a condus o puternică uniune de triburi din nord...

Elevii costumaţi în soldaţi vor rememora un eveniment memorabil din istoria cetăţii: asedierea şi cucerirea ei de către romani.

În lumea antică, relaţia cu divinitatea era reglementată prin aducerea de ofrande sau sacrificii, uneori chiar umane. Sacrificiul animal sau uman era înfăptuit de un preot în cadrul unui ritual religios....

Dr. Sorin Ailincăi, cercetător al Institutului de Cercetări Eco Muzeale Tulcea,  s-a întors recent din Republica Moldova, acolo unde a fost „în recunoaştere“: a studiat vestigiile din localitatea Saharna şi speră ca în viitorul apropiat să poată depu...

În ultimele luni, în dezbaterea culturală și publicistică românească a reapărut o temă veche de două secole - cine au fost dacii și cât de importantă a fost civilizația lor în epocă. În general, discuțiile au loc pe baza unor presupuneri și interpret...

„Moştenirea" geto-dacă a devenit pentru mulţi egală cu mândria de a fi român. Exagerările voite din perioada Epocii de Aur şi nu numai nu doar că au prins rădăcini adânci în mentalul colectiv, dar au făcut ca în concepţia comună naţionalismul românes...

Ceea ce Nicolae Iorga numea "Prima sintezã: Regatul dacilor" cu referire evidentã la unirea politicã şi religioasã a geto-dacilor stârneşte controverse şi sensibilitãţi care uneori devin obsesive şi uşor de instrumentalizat. Epoca Burebista ridicã o ...