VIDEO Stresul poate declanşa intoleranţe alimentare

Hormonii secretaţi în perioadele tensionate din punct de vedere psihic pot cauza o reacţie de respingere a unor alimente.

Persoanele care suferă de intoleranţe alimentare au, de regulă, o predispoziţie genetică pentru ele. Însă, de multe ori, intoleranţa nu apare de prima dată când este consumat alimentul în cauză. De altfel, ea poate să nu se manifeste niciodată, caz în care vorbim de intoleranţă latentă. Totuşi, intoleranţele latente se pot activa atunci când există anumiţi factori declanşatori, iar stresul este unul dintre ei.

„Intoleranţa alimentară poate să rămână latentă până la 20 de ani sau până la vârste şi mai mari. Stresul emoţional poate face ca ea să devină activă. Astfel, se poate ca organismul să nu fi reacţionat faţă de un aliment până la un eveniment stresant. Stresul cauzat de pierderea unei persoane dragi sau accidentele pot declanşa fie apariţia unei intoleranţe alimentare inexistente clinic până atunci, fie reactivarea unei intoleranţe care devenise inactivă clinic", explică medicul Ionuţ Ştefan, consultant în nutriţie York Test România.

Mucoasa gastrică devine hipersensibilă

Atunci când suntem tensionaţi, organismul secretă cortizol şi catecolamine (adrenalină, noradrenalină). Aceşti hormoni de stres afectează toate organele şi ţesuturile. Unul dintre efectele lor este acela de scădere a nivelului anticorpilor IgA. Aceştia oferă protecţie împotriva virusurilor, bacteriilor şi tuturor microorganismelor străine. IgA mai sunt numiţi imunoglobuline secretoare, pentru că sunt prezenţi în secreţiile mucoaselor: în lacrimi, în mucusul nazal, în salivă, în mucoasa bronşică şi în cea vaginală.

Anticorpii IgA se întâlnesc şi în mucoasa gastrică, având rolul de a opri absorbţia unor particule din alimente cu potenţial periculos pentru organism, cum ar fi microbii, alergenii şi aditivii alimentari. Când nivelul IgA scade, ca atunci când suntem expuşi stresului, aceste particule produc o hipersensibilitate a mucoasei gastrice.

De asemenea, ele trec prin mucoasă şi ajung în circulaţia sangvină, provocând simptome variate, care pot fi digestive sau generale: dureri de stomac, diaree, constipaţie, balonare, colici abdominale în cazul bebeluşilor, erupţii pe piele, migrene şi insomnii. De asemenea, există riscul ca intoleranţa să agraveze anumite boli, cum ar fi psoriazisul, acneea sau poliartrita reumatoidă. Mai multe studii au demonstrat că deficitul de IgA este mult mai frecvent la persoanele care suferă de boala celiacă (intoleranţa la gluten).

Când este necesară testarea

Statisticile apreciază că o persoană din cinci suferă de intoleranţă alimentară la cel puţin un aliment. De regulă, intoleranţa este multiplă, rareori la un singur aliment. „Fiecare persoană ar trebui să facă cel puţin o dată un test de intoleranţă alimentară pentru a şti la care produse prezintă intoleranţă, care este gradul de intoleranţă pentru alimentul respectiv şi pentru a şti ce alimente este bine să consume şi pe care să le evite sau să le excludă din alimentaţie, cu atât mai mult în perioadele de stres", recomandă medicul Ionuţ Ştefan. Testarea este cu atât mai necesară în condiţiile în care simptomele intoleranţei sunt vagi şi, de multe ori, sunt puse pe seama altor afecţiuni, boala fiind greu de diagnosticat în aceste condiţii.