VIDEO Mâinile bionice în acţiune. Aproape la fel de eficiente ca unele adevărate

Protezele bionice aduc o nouă dimensiune în domeniul protezării membrului superior, cu nivele de flexibilitate şi funcţionalitate care nu au fost atinse până acum. Ele oferă tipuri de mişcări şi prinderi, comparabile cu ale mâinii naturale.

O echipă de cercetători austrieci a dezvoltat o proteză bionică a mânii controlată cu ajutorul creierului, cu ajutorul căreia pot fi realizate multiple mişcări şi operaţiuni necesare în viaţa de zi cu zi. Revista medicală „The Lancet“ a prezentat cazurile a trei bărbaţi austrieci care au beneficiat de tehnica pusă la punct de profesorul Oskar Aszmann de la Universitatea din Viena.

Victime ale unor accidente grave, cei trei bărbaţi aveau plexul brahial detriorat. Este vorba despre o reţea de nervi situată în zona gâtului care controlează mişcările membrelor superioare. Leziunile la nivelul plexului brahial reprezintă un fel de amputare internă, prin întreruperea ireversibilă a legăturii dintre sistemul nervos şi membru. Pentru acestă procedură de protezare bionică pacienţii au fost nevoiţi să accepte amputarea mâinilor nefuncţionale.

Potrivit profesorului Aszmann, reconstrucţia bionică este mai puţin riscantă decât transplantul de mână practicat din 1997, care impune administrarea unei terapii imunosupresoare puternice. În plus, din cauza complicaţiilor de multe ori este necesară reamputarea.

În cazul pierderii unei singure mâini, cred că reconstrucţia bionică are mai multe beneficii, deoarece nu are efecte secundare, iar calitatea funcţiilor recuperate este aproape la fe de bună ca a unui transplant. E adevărat nu există sensibilitate, ţesuturi şi sânge, ci doar plastic şi componente. Dar din punct de vedere funcţional, aceasta este comparabilă cu transplantul“, precizează chirurgul austriac.

Realizarea majoră a echipei vieneze constă în faptul că a recreat o transmisie completă a semnalului neurologic la mâna bionică. Aceasta din urmă este echipată cu senzori care răspund la impulsurile electrice furnizate de muschi. Pentru a face acest lucru, profesorul Aszmann a transplantat în antebraţul pacienţilor ţesut muscular prelevent din coapsele lor, iar apoi au transplantat ţesut nervos din măduva spinării în plexul brahial.

Înainte de amputare, pacienţii au efectuat cursuri timp de mai multe luni, pentru a putea controla mâna bionică. Aşa cum se poate vedea în filmuleţul de mai jos, ei au exersat cu o proteză hibrid ataşată de mâna lor reală.