Valeriu Gheorghiță: Garda de 24 de ore nu e realistă. Sistemul actual crește riscul de erori
0Valeriu Gheorghiță, medic și fost coordonator al campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, atrage atenția asupra problemelor profunde din sistemul de gărzi medicale.
Într-o postare recentă pe Facebook, acesta a explicat că modul actual de organizare nemulțumește pe toți – pacienți, aparținători și personal medical – și poate duce la decizii neinspirate sau erori medicale.
„Este profund demotivant pentru cadrele medicale, greu de susținut fizic, complicat logistic și administrativ și, poate cel mai grav, crește riscul de erori sau decizii neinspirate”, a subliniat Gheorghiță.
Medicul a precizat că, deși problema plății gărzii este reală, ea nu rezolvă fondul problemei și nu reduce presiunea asupra personalului medical.
„Modalitatea de plată este, fără îndoială, o problemă reală. Dar, oricât de bine ar fi plătită, o gardă nu devine mai ușoară doar prin bani. Nu vor fi mai puțini pacienți, mai puțină presiune sau mai puține situații critice. De aceea cred că discutăm, parțial, despre o «falsă problemă»”, a explicat Gheorghiță.
Plata corectă trebuie privită mai degrabă ca o recunoaștere a muncii extrem de grele, cu responsabilități și riscuri majore, și nu ca o soluție care să rezolve problemele structurale.
Expertul a evidențiat că garda de 24 de ore într-un spital de urgență nu mai este realistă în prezent și că un interval de 12 ore pare mai rezonabil, însă volumul mare de prezentări poate face ca un singur medic să fie insuficient.
„Scopul nu este «să suferi mai puțin timp», ci să îmbunătățim efectiv activitatea din gardă. În spitalele de urgență cu adresabilitate mare, dublarea liniilor de gardă pe specialitate, în anumite intervale, devine o necesitate”, a explicat el, menționând că lipsa de personal reprezintă o problemă reală, la toate nivelurile.
Gheorghiță a atras atenția asupra dificultății de a redirecționa pacienții pentru consulturi sau internare atunci când locurile sunt ocupate.
„Redirecționarea pacienților trebuie să fie mai simplă, reală și transparentă, mai ales când nu există locuri disponibile. Un sistem de evidență în timp real a locurilor libere sau ocupate, pe specialități, ar fi extrem de util”, a afirmat medicul.
El a subliniat, de asemenea, că urgențele minore consumă foarte mult timp și că evaluarea lor pe un circuit separat, cu sprijinul altor specialități sau al medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgență.
„Urgențele minore, care nu sunt deloc puține, consumă enorm de mult timp. Evaluarea lor, după triaj, pe un circuit separat, cu sprijinul altor specialități sau al medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgență”, a explicat Gheorghiță.
În final, fostul coordonator al campaniei de vaccinare a evidențiat că optimizarea activității din ambulatorii, policlinici și medicina primară este esențială, la fel și măsurile de prevenție primară.
„Informarea populației privind prevenția primară – vaccinarea antigripală, antipneumococică, anti-virus sincitial respirator, controalele medicale periodice, mai ales pentru pacienții cu boli cronice, evitarea abandonului tratamentelor pe termen lung și prezentarea la timp la medicul de familie – poate reduce semnificativ presiunea pe spitalele de urgență”, a concluzionat Gheorghiță.
Medicul a încheiat subliniind că schimbările necesare sunt structurale și nu se limitează la plata gărzii, iar dialogul între autorități, cadre medicale și pacienți este esențial. „Cam acestea sunt gândurile mele”, a adăugat Gheorghiță.