Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână creşte riscul decesului STUDIU

Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână creşte riscul unui deces din cauza unor boli cardiace şi accidente cardio-vasculare cerebrale (AVC), arată un studiu realizat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), publicat luni, relatează AFP.

Această primă analiză mondială cu privire la morţi şi îmbolnăviri cauzate de un program de muncă lung este publicat în contextul în care pandemia covid-19 accelerează evoluţii susceptibile să consolideze o tendinţă de a munci un program lung. 

Studiul - publicat în revista Environment International - nu priveşte, cu toate acestea, pandemia covid-19, ci acoperă anii dinainte. 

Autorii au sintetizat date provenind din zeci de studii cu privire la sute de mii de participanţi. 

”Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână reprezintă un pericol grav pentru sănătate”, subliniază dr. Maria Neira, directoarea Departamentului de Mediu, Modificări Climatice şi Sănătate al OMS. 

”A venit timpul ca toată lumea - guverne, angajatori şi salariaţi - să recunoască, în sfârşit, că un program de muncă lung poate antrena morţi premature”, subliniază ea. 

Studiul conchide că un program de muncă de 55 de ore pe săptămână sau mai mult timp cauzează un risc de a muri estimat la 35% al unui accident vascular cerebral (AVC) şi la 17% al unei cardiopatii ischemice, în comparaţie cu un program de 35-40 de ore de muncă pe săptămână. 

OMS şi OIM estimează că, în 2016, 398.000 de oameni au murit din cauza unui AVC şi 347.000 de oameni au murit din cauza unei boli cardiace, pentru că au muncit cel puţin 55 de ore pe săptămână. 

În perioada 2000-2019, numărul morţilor din cauza unor cardiopatii cauzate de un program de muncă lung a crescut cu 42%, iar din cauza AVC-urilor cu 19%.

Majoritatea acestor morţi erau persoane cu vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani, care au muncit 55 de ore sau mai mult pe săptămână în perioada în care aveau vârsta de 45-74 de ani. 

OMS conchide că, ”acum, că ştim că aproximativ un sfert din totalul nivelului morbidităţii estimate legate de muncă este imputată programului lung de muncă, acest lucru este primul factor de risc în boli profesionale”. 

”N-am găsit nicio diferenţă în funcţie de sex în ceea ce priveşte efectul programului de muncă lung asupa incidenţei bolilor cardiovasculare”, a anunţat, într-o conferinţă de presă, un expert OMS, Frank Pega. 

Cu toate acestea, nivelul morbidităţii este deosebit de important în rândul bărbaţilor - 72% dintre morţi îi privesc -, deoarece bărbaţii reprezintă o mare parte a muncitorilor în lume. 

Acest nivel este, de asemenea, mai important în rândul persoanelor care tăiesc în regiunile Pacificului de Vest şi Asiei de Sud-Est unde, explică Frank Pega, există mai mulţi muncitori în sectorul informal, susceptibil să fie obligaţi să muncească zile întregi. 

OMS este cu atât mai îngrijorat de acest fenomen cu cât numărul persoanelor care muncesc un program lung este în creştere. 

În prezent, acesta reprezintă 9% din totalul populaţiei lumii. 

Pandemia covid-19 nu ajută deloc la răsturnarea acestei tendinţe - din contră. 

”Munca la distanţă a devenit norma în numeroase sectoare de activitate şi estompează adesea frontierele dintre casă şi serviciu. Totodată, numeroase întreprinderi au fost nevoite să-şi reducă sau să-şi întrerupă activitatea economică, cu scopul de a economisi bani, iar persoanele pe care le-au păstrat sfârşesc prin a avea un program de muncă şi mai lung”, avertizează directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus. 

Însă, avertizează el, ”niciun loc de muncă nu merită să ne asumăm riscul unui accident vascular cerebral sau al unei boli cardiace”. 

”Guvernele, angajatorii şi muncitorii trebuie să colaboreze pentru a conveni limite care să permită protejarea sănătăţii muncitorilor”, îndeamnă directorul OMS. 

Frank Pega, care citează un studiu realizat de către National Bureau of Economic Research în 15 ţări, avertizează că ”numărul orelor de muncă a crescut cu aproximativ 10% în timpul carantinei”. 

Munca la distanţă şi o digitalizare a procesului muncii face mai dificilă deconectarea muncitorilor, subliniază el, recomandând organizarea unor ”perioade de odihnă”. 

Pandemia covid-19 a crescut, de asemenea, insecuritatea locului de muncă, un lucru care., într-o perioadă de criză, are tendinţa să-i facă pe cei care şi-au păstrat locul de muncă să muncească mai mult pentru a arăta că sunt competitivi, relevă acest expert.