Un nou semnal de alarmă pentru salvarea medicamentelor generice produse în România

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a tras din nou miercuri un semnal de alarmă legat de viitorul medicamentelor generice şi a industriei farmaceutice din ţara noastră.

În contextul provocărilor industriei producătoare de medicamente generice din România, Adrian Grecu, preşedintele APMGR,  a semnalat din nou lipsa de acţiune a autorităţilor în implementarea calculului diferenţiat al taxei clawback, în ciuda dispariţiei a mii de medicamente ieftine şi a studiilor de impact care susţin validitatea acesteia. Şi asta în condiţiile în care alături de Grecu s-au aflat la aceeaşi masă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Dan Alexandrescu, secretar de stat, ai Parlamentului, în persoana lui Laszlo Attila, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, dar şi ai Preşedinţiei, reprezentată de Diana Loreta Păun, consilier de stat în cadrul Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

„Pentru a continua să existe şi să asigure investiţii în capacităţi de producţie noi , producătorii de medicamente au nevoie de susţinere imediată din partea autorităţilor, de măsuri de eliminare a barierelor investiţionale. Recent anunţata ajustare a bugetului pentru medicamente în raport cu inflaţia ultimilor şase ani  este insuficientă pentru asigurarea supravieţuirii industriei de generice”, a declarat Adrian Grecu, solicitând încă odată autorităţilor adoptarea în regim de urgenţă a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice.

„Vrem acţiuni concrete, nu doar bune intenţii şi promisiuni aşa cum am primit până acum”, a sunat menţiunea aceluiaşi Adrian Grecu. Şeful APMGR a reiterat informaţia după care prin aplicarea taxei clawback, companiile producătoare de medicamente generice plătesc pentru un consum de medicamente de care nu sunt responsabili, respectiv cele inovative. Or, adaugă Grecu, în acest moment statul român are cele mai mari cheltuieli la bugetul de medicamente compensate cu tratamente inovative. Prin efectul cumulat al taxei clawback, al preţului minim, al subfinanţării bugetului de medicamente, cele mai ieftine medicamentele ajung să fie vândute la un preţ sub costul de producţie. Ceea ce ar putea duce la dispariţia a mii de medicamente după 1 ianuarie 2019, dacă nu se iau măsuri.

„Medicamentele generice reprezintă două treimi din volumele de medicamente, dar cheltuie numai un sfert din buget”, a mai precizat Grecu.

El a reamintit şi faptul că efectele actualele politici se răsfrâng şi asupra producătorilor de medicamente din România, companii care au în portofoliu exlcusiv medicamente generice.

„Dacă cine crede că nu se respectă cei mai înalţi parametri de calitate, se înşală amarnic. În industria asta nu te poţi juca. Iar atunci când mai şi exporţi, trebuie să ţii cont şi de standardele impuse de statul unde ţi se duce marfa. Ca atare, medicamentele noastre generice sunt la fel de calitativ produse, ca şi cele inovative”, ami precizat Grecu. În opinia reprezentanţilor APMGR, producătorii de medicamente generic ear trebui să capete un statut aparte, de importanţă strategică, fiindcă „în cazul unei calamităţi natural, cum ar fi un puternic cutremur, mii de oameni se vor vindeca cu medicamente generice, iar nu inovative!”.

Cei de la Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România cer pe cale de consecinţă o reducere a taxei de clawback în cazul lor, aplicabilă cât mai curând cu putinţă.

În replică, reprezentanţii statului spun că e posibil să înregistrăm de la 1 ianuarie 2019 o creştere a bugetului pentru medicamente, ceea ce ar putea atrage după sine şi o diferenţiere  a aplicării atât de blamatein taxe clawback. Dar totul ar putea rămâne la fel de bine şi în limitele unei poveşti care nu face nimănui bine, în ciuda aparenţelor! Nici statului, nici pacientului, nici producătorilor de medicamente!