Tratament pentru cancer cu ajutorul inteligenței artificiale. Cum e văzută măsura în România

Marea Britanie introduce, în premieră, inteligența artificială în tratamentul pacienților care fac radioterapie. Specialiștii spun că inițiativa este una foarte bună pentru că va scădea presiunea pe medici și va reduce timpul de așteptare al pacienților.

Pacienţii britanici care fac radioterapie vor avea parte de un tratament realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), după ce mai multe tehnologii bazate pe AI au primit recomandarea de a fi utilizate pentru prima dată în Marea Britanie, cu scopul de a veni în ajutorul medicilor.

Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire (NICE) din Anglia a adoptat un aviz pozitiv recomandând utilizarea a nouă tehnologii de inteligenţă artificială pentru efectuarea radioterapiei cu fascicule externe (n.r. - în care sursa de iradiere e la distanţă de pacient) în cazul cancerului pulmonar, de prostată şi colorectal. Instituția susține că demersul ar salva timp prețios pentru radiologi, în timp ce datele NHS England arată că au existat 134.419 episoade de radioterapie în țară în perioada aprilie 2021 - martie 2022, dintre care o proporţie semnificativă a necesitat o planificare complexă.

Acum, radiologii terapeutici analizează şi conturează manual organele sănătoase pe imaginile digitale ale unei scanări CT sau RMN, astfel încât radioterapia să nu afecteze celulele sănătoase, minimizând doza la nivelul ţesuturilor normale. Dovezile pe care se bazează instituția arată că utilizarea AI în locul realizării manuale a contururilor prezintă o calitate similară. Totuşi, NICE recomandă în continuare revizuirea contururilor de către un profesionist calificat din domeniul sănătăţii.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susține că era de așteptat ca acest lucru să se întâmple și vede doar părți bune: „Este o inițiativă foarte bună deoarece deficitul de medici radioterapeuți se menține. Inteligența artificială va reduce clar timpul de așteptare al pacienților bolnavi de cancer, va putea realiza mai repede măsurătorile pe care le face, acum, manual un medic și va reduce presiunea asupra acestuia. Beneficiile vor fi mari, dar doar cu controlul specialiștilor, până vom vedea dacă AI-ul face o treabă bună și ne putem baza doar pe el“.

La rândul ei, Charlotte Beardmore, director executiv al politicii profesionale la Societatea de Radiologie din Marea Britanie, a salutat proiectul de îndrumare, dar a subliniat că acesta nu înlocuieşte personalul şi că este nevoie de prudenţă.

NICE a declarat că examinează, de asemenea, dovezile privind utilizarea AI în cazul scanărilor de accident vascular cerebral (AVC) şi toracice. Recomandările urmează unui studiu care a constatat că AI este sigură pentru a fi utilizată în screeningul cancerului de sân şi ar putea reduce aproape la jumătate volumul de muncă al radiologilor, conform celui mai cuprinzător studiu de acest tip din lume. Cercetătorii speră că aceasta va putea accelera detectarea cancerului, ajutând la accelerarea tratamentului pacienţilor şi simplificând analiza tomografiilor computerizate.

Și România poate face asta

România ar putea implementa o astfel de inițiativă, pentru că are medici specialiști buni care ar putea lucra și utiliza inteligența artificială. „Noi avem un deficit și mai mare de medici specialiști pe radioterapie, deci AI-ul folosit în acest tratament ar ajuta enorm sistemul de sănătate și se va mări și plaja rezolvării problemelor cu care se confruntă pacienții care au recomandată această terapie“, spune Cezar Irimia.

În același timp, el menționează că prima formă a planului național pentru combaterea și prevenirea cancerului prevedea folosirea inteligenței artificiale, a investigațiilor genetice și moleculare și era obligatoriu să se treacă la o medicină personalizată: „La noi, piedicile sunt puse chiar de cei care ar trebui să facă lucrurile mai bune. Suntem supărați pe această atitudine și de aceea am scris autorităților europene, pentru că vrem egalitate de șanse cu pacienții din Europa“. Diferența dintre noi și alte țări europene este enormă, mai atrage atenția acesta, menţionând că există un decalaj de câţiva ani privind accesul la investigații şi la terapii inovatoare.

Cezar Irimia admite că pacienţii români ar putea fi sceptici cu privire la folosirea inteligenţei artificiale, însă arată că acest lucru se poate rezolva prin educație sanitară, unde stăm foarte prost, motiv pentru care asociaţia pe care o conduce susţine introducerea orei de educaţie sanitară în şcoli.

Profilul de țară privind cancerul pe anul 2023 arată că România înregistrează minusuri la aproape toate capitolele. Mortalitatea prin cancer este peste media Uniunii Europene (UE), respectiv de 264 de decese la suta de mii de locuitori în România, față de 247 la sută de mii de locuitori în UE, în 2019. Mai mult decât atât, din 2020 încoace, la noi, mortalitatea a crescut pentru șase tipuri de cancer.

Profilul de țară menționează că, pe baza tendințelor de incidență din anii anteriori pandemiei de COVID-19, în 2020, în România, urmau să apară 95.000 de noi cazuri de cancer. S-a estimat totodată că ratele de incidență standardizată în funcție de vârstă pentru toate tipurile de cancer vor fi cu 10% mai mici la bărbați și cu 16% mai mici la femei, comparativ cu media UE.

Rata de incidență a cancerului pediatric la copiii sub 15 ani a fost în 2020 de 8 la o sută de mii de locuitori, mai scăzută față de media UE – 15 la o sută de mii de locuitori. Trebuie menționat și faptul că România nu are un registru național de cancer, iar raportarea incidenței în sistemul de informații are lipsuri mari.