Ţânţarii care transmit virusul Zika înţeapă mai ales în timpul zilei. Virusul se ia şi pe care sexuală
0Virusul Zika, apărut de curând şi în România, este transmis de ţânţarul din specia Aedes. Aceşti ţânţari înţeapă mai ales în cursul zilei şi mai puţin seara. Perioada de incubaţie a bolii este de 3-12 zile. În cazul femeilor gravide fătul se naşte cu defecte congenitale severe.
Persoanele care călătoresc în ţări din America Latină, dar şi în Mexic şi în Papua Noua Guinee trebuie să ia măsuri suplimentare de protecţie întrucât aceste zone sunt afectate de virusul Zika.Măsurile trebuie prelungite şi după întoarcerea din călătorie.
Virusul Zika este un flavivirus, cu transmitere prin intermediul ţânţarilor din specia Aedes, explică dr. Raluca Jipa, medic specialist în boli infecţioase reţeaua Intermedicas. Aceşti ţânţari înţeapă mai ales în timpul zilei şi mai puţin seara. Virusul se poate transmite şi pe care sexuală şi fetală.
Gravidele care au virusul riscă să nască bebeluşi cu defecte congenitale severe – microcefalie sau sindromul Guillain-Barre. Perioada de incubaţie a bolii este de 3-12 zile.
Care sunt cele mai frecvente manifestări:
Febră;
Erupţie cutanată eritemato-maculară (rash);
Artralgii (dureri articulare);
Conjunctivită;
Mialgii (dureri musculare);
Cefalee.
De cele mai multe ori, mai spune dr. Jipa, simptomatologia uşoară şi nespecifică nu necesită spitalizare, din acest motiv unele persoane pot să nu-şi dea seama că au fost infectate.
În anul 2015, a fost demonstrată asocierea dintre infecţia cu virusul Zika la gravide şi riscul crescut de avort, moarte fetală intrauterină sau malformaţii congenitale (microcefalie, sindrom Guillain-Barre, calcificări intracraniene, edem cerebral).
Infecţia cu virusul Zika poate fi suspicionată în cazul apariţiei simptomatologiei mai sus menţionate, la o persoană cu istoric recent de călătorie (rezidenţă sau călătorii în zonele in care există transmitere activă a virusului). Diagnosticul se bazează pe evidenţierea virusului în sânge, urină, spermă sau salivă. Nu există tratament specific pentru infecţia cu virusul Zika, astfel că, tratmentul se face prin administrarea de amtitermice, antialgice si hidratare.
Nu există vaccin împotriva virusului Zika, de aceea, sunt importante măsurile de prevenire ale infecţiei.
Ce măsuri de protecţie trebuie luate
Utilizarea de repulsive de tipul DEET (dietil-metil-benzamida/dietil-toluamidă) etil-hexandiol, permetrina, DMT (dimetilftalat), substanţe care se aplică pe pielea descoperită şi nu pe mucoase (loţiuni, aerosoli, creme), combinată cu purtarea pantalonilor şi a bluzelor cu mâneca lungă. Concentraţia de DEET considerată a conferi o protecţie adecvată mai mult de 4 ore este de 30-50%, concentraţiile mai mici oferind o protecţie mai scurtă.
Utilizarea în timpul nopţii a plaselor anti-ţânţari impregnate cu insecticide tip piritrenoid, permetrină, care ar putea fi folosită şi la impregnarea hainelor; spray insecticid sau difuzori electrici de insecticide pe timpul nopţii; aer condiţionat cu temperatura sub 22 grade Celsius.
Recomandarea ca gravidele să nu călătorească în zonele cu epidemie activă de virus Zika;
Recomandarea ca femeile care descoperă că sunt gravide la scurt timp de la întoarcerea din zone cu epidemie activă de virusul Zika să contacteze serviciile medicale speializate.
În caul în care bărbaţii observă simptome sugestive pentru infecţia cu virul Zika să contacteze serviciile medicale specializate, existând riscul ca aceştia să transmită infecţia pe cale sexuală până la 6 luni de la momentul infecţiei.
Recomandarea de a nu dona sânge pe o perioadă minimă de 4 săptămâni de la întoarcerea din zone cu epidemie activă de virus Zika.