Strategii simple pentru părinți și școli ca să oprească răspândirea gripei la cei mici. „E legea junglei - care e mai puternic rezistă”

Creșterea numărului de cazuri de gripă se simte și în școli. Tot mai mulți copii sunt diagnosticați cu tulpini ale virusului, iar părinții se împart în două categorii: cei care anunță și cei care nu o fac, spre revolta celorlalți, speriați că boala se răspândește. Nici școlile nu au prea multe instrumente clare la îndemână atunci când vine vorba de îmbolnăviri. Pentru că nu există un regulament unitar la nivel de țară sau măcar local, la nivel de inspectorate, rămâne la decizia fiecărei unități de învățământ dacă se trece sau nu în online atunci când apar mai multe cazuri de îmbolnăvire. Medicii atrag atenția asupra faptului că subvarianta K se răspândește mai ușor și poate duce la un val epidemic. 

Revoltă printre părinți

Cu toate că ne confruntăm cu ceea ce epidemiologii numesc ,,cel mai sever sezon gripal din ultimii 10 ani" mulți părinți povestesc că elevii sunt trimiși la școală chiar dacă au simptome specifice. 

,,La noi vin copiii tușind, unii după gripă și cu puțin timp de stat acasă. Dirigintele le spune să nu mai vină dacă sunt așa, dar cine să îl asculte?";

,,Nu se face înștiințare! Cine e cu bun-simț stă acasă până trece, cine nu… continuă să vină.  Deși nu știu, ca părinte, cum poți să îți trimiți copilul la școală răcit, cu stare proastă de concentrare sau febră...";

,,Copil venit bolnav la școală, știind că fratele are gripă de tip A… Trimis la cabinet și apoi acasă. Dar eu mă întreb: ce părinți sunt aceia care văd copilul bolnav, cu încă un copil acasă tot bolnav, și totuși îl trimit la școală???", sunt doar câteva dintre situațiile expuse pe un grup de Facebook.

Altcineva a descris lucrurile ca: ,,Legea junglei: care e mai puternic rezistă, care nu se îmbolnăvește."

Profesor: Am trimis la cabinet, de la prima oră, 15 elevi

Sunt și cadre didactice care, sub protecția anonimatului, se plâng de situații asemănătoare: 

,,Astăzi am trimis la cabinet, de la prima oră, 15 elevi. Toți cu simptome, trimisi de părinți la școală. Au fost trimis acasă, părinții au fost foarte deranjați de asta, că pierd materie. Noi, profesorii, suntem expuși. Când ne îmbolnavim suntem suspectati ca nu venim la școală ca nu vrem. Concedii medicale nu se mai dau, oricum prima zi nu o plătește nimeni. Si uite asa in clase vor veni oameni care nu au altă variantă. E un cerc vicios. Ce se face pentru a preveni asta?";

,,Grădiniță, copiii sunt livrați cu febră, secreții purulente, bineînțeles că dopati bine cu antitermice. După maxim două ore, face febră mare 39-39,5, suni părintele să îl ia acasă, vine, te face cu ou și oțet că trebuie să lucreze, că acasă îi scade temperatura și trebuie să se ocupe de el și nu are timp etc etc etc. A doua zi este adus la fel, asistenta îi trimite zilnic acasă, revin cu atestat de clinic sănătoși...eu, mă uit la copil și realizez că e doar pe antitermice și atât. Nici noi nu știm cum să mai procedam. Și da, inspectoratul sună și ne transmite să nu mai trimitem copiii acasă. (...) Rezistăm cât putem, venim bolnave la grupă, cât se poate". 

Ce măsuri se iau la nivel de școli

Nici la nivel de comunicare din partea unităților de învățământ lucrurile nu stau întodeauna bine, spun părinții:

,,Nici părinții nu anunță școala, dar nici școala nu anunță mai departe";

,,Nu se comunică nimic! Eu testez la fiecare viroză, având caz de astm indus viral (cu multe spitalizări)";

,,Nu se ia nicio măsură. Am avut în grupă de la grădiniță opt cazuri. Doar protocol intern de dezinfectare a sălii. În școală la fel, este plin de cazuri de gripă. Când termină unii cu virusul, încep ceilalți". 

Zeno Daniel Șustac, fondatorul grupului de părinți, atrage, la rândul său, atenția:

,,Lipsa triajului epidemiologic este o reală problemă. Dacă în perioade intense din punct de vedere infecțios s-ar acorda atenție acestui aspect, lipsa de prevedere a părinților ar fi suplinită responsabil de școală."

Există însă și cazuri în care atât părinții, cât și unitățile de învățământ aleg calea transparenței:

,,Școală privată. Se anunță de părinți pe grupul nostru (sunt părinți foarte ok și responsabili) de cabinetul medical pe mail + triaj dimineața. Se dezinfectează în clase și se aerisește. Dar acum ne dăm cu toții seama că până se dezinfectează și se trimit acasă copiii bolnavi de gripă, aceasta se răspândește și la alții. Cu toate bunele intenții, ale noastre și ale școlii, dacă un copil are ceva mai iau și alții... nu ai cum să nu iei când stai 8 ore împreună".

În altă unitate de învățământ, de stat de această dată, cursurile cu prezență fizică au fost suspendate:

,,De la jumătatea săptămânii trecute, elevii fac online ,din cauza numărului foarte mare de îmbolnăviri, atât în rândul elevilor cât și al profesorilor".

Când pot școlile să suspende cursurile cu prezență fizică

Astfel de stituații sunt însă punctuale, pentru că, arată răspunsurile primite din partea autorităților abilitate, nu există vreun protocol cu privire la îmbolnăvirile din școli, nici la nivel național, nici în funcție de fiecare inspectorat în parte. 

Asta înseamnă că nu există un prag numeric - de îmbolnăviri într-o clasă, de exemplu -  de la care se poate decide automat suspendarea cursurilor. Nici direcțiile de sănătate publică nu au astfel de prevederi. Luarea unei asemenea decizii rămâne doar în seama directorilor unităților de învățământ. 

Ce prevede ROFUIP

Dacă e să ne raportăm la regulamentul‑cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), acesta prevede că pot fi suspendate cursurile fizice ,,în situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale". 

Mai departe, în același regulament, se arată că, la nivelul unor grupe sau clase din cadrul unității de învățământ, dar și la nivel de școală, suspendarea se poate face ,,la cererea directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii, cu informarea inspectorului şcolar general/al municipiului Bucureşti, respectiv cu aprobarea inspectorului şcolar general şi informarea Ministerului Educaţiei". 

Dacă vorbim despre mai multe școli din același județ, atunci e nevoie de ,,cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea ministerului". 

Ministerul Educației poate veni cu recomandări de prevenție către școli doar dacă primește în acest sens instrucțiuni de la Ministerul Sănătății. 

Recomandările medicului de familie

Am întrebat-o pe Cosmina Berbecel, medic primar de familie, ce măsuri ar trebui luate în cadrul unităților de învățământ care se confruntă cu multe cazuri de gripă. Principalele recomandări sunt:

• un triaj epidemiologic riguros, zilnic, la primele ore de clasă;
• triaj observațional, în primul rând, făcut nu numai de către cadrele medicale din unitatea de învățământ, cât mai ales de către cadrele didactice;
• copiii cu stare generală proastă, tuse, febră, ar trebui îndrumați către cabinetul medical, cu recomandarea ulterioară de a fi ținuți acasă până la remiterea simptomelor;
•  o igienă riguroasă a spațiilor de învățământ, cu dezinfecție zilnica a sălilor de clasă, cu aerisire la fiecare pauză

Medicul de familie vine și cu sfaturi către părinți, pentru a evita îmbolnăvirea copiilor:

,,Să îi învețe să se spele pe mâini înainte de a-și mânca pachețelul, să îi învețe să evite contactul mâini-ochi, mâini-gură dacă mâinile nu sunt igienizate înainte. Să nu trimită copiii în colectivitate dacă au febră, stare generală proastă, vărsături sau tuse la debut. Să îi învețe să tușească în plica de la cot. Să aibă grijă la alimentația copilului și la programul de somn. Și, poate cel mai important, să îi vaccineze antigripal, dacă nu au apucat să o facă deja". 

Pe principiul ,,paza bună trece primejdia rea" sunt și părinți care aleg să nu își trimită copiii la școală chiar dacă sunt sănătoși, atunci când în clasă au fost anunțate mai multe cazuri de gripă. Dr. Cosmina Berbecel spune că această prevenție suplimentară este recomandată în câteva cazuri:

,,Atunci când acel copil are anumite afecțiuni cronice sau în familie există persoane vulnerabile (frați cu boli cronice, părinți cu boli cronice, gravide, bunici cu boli cronice). Însă și în acest caz toate acestea pot fi evitate dacă atât copiii, cât și restul persoanelor vulnerabile din familie se vaccinează antigripal. Absența din colectivitate nu este recomandată pe termen lung, pentru că recuperarea materiei este dificilă (mai ales dacă vorbim de școlari), iar programul de lucru al părinților este clar bulversat atunci când copilul stă acasă". 

,,Subvarianta K se răspândește foarte rapid, dar nu există dovezi că ar produce mai multe complicații"

Referitor la subvarianta K, care sperie prin noutate, medicul subliniază că ,,părinții nu trebuie să intre în panică". În același timp, completează: 

,,Noutatea nu înseamnă automat un pericol mai crescut, pentru că fenomenul de adaptabilitate a virusurilor este unul natural. Subvarianta K se răspândește foarte rapid, mai ales dacă vorbim de colectivități de preșcolari și școlari, și poate duce la efectul de „val epidemic”, adică la creșterea numărului de îmbolnăviri. Dar nu există dovezi că ar produce mai multe complicații decât alte variante de virus gripal".