Interviu Spitalele mici din România, între supraviețuire și nevoi urgente. Cazul Spitalului Orășenesc Videle

Spitalele mici ar trebui să reprezinte un pilon stabil pentru accesul la servicii medicale al populației din urbanul mic și mediul rural. Cu toate acestea, funcționează într-un echilibru fragil, marcat mai ales de lipsa personalului, dar și de finanțare. Este și cazul Spitalului Orășenesc Videle, din județul Teleorman. Pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă, am stat de vorbă atât  atât cu Simona Mocanu, managerul unității sanitare, cât și dr. Ramona Boghianu, medic chirurg.  

Decalajele din sistemul de sănătate, temă majoră la Healthcare Forum 2026 

Problemele cu care se confruntă spitalele mici, decalajele din sistem și care este costul plătit de pacienți sunt doar câteva dintre temele care vor fi discutate la Healthcare Forum 2026. Adevărul despre Sănătatea României, în cadrul panelului ,,Decalaje. Accesul pacienților la spitale și tratamente". Tema va fi dezbătută de Valentin-Florin Ciocan (președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate - ANMCS), Simona Mocanu (managerul Spitalului Orășenesc Videle), dr. Ramona Boghianu (medic chirurg, Spitalul Orășenesc Videle) și de dr. Adrian Marinescu, Managerul Institutului ,,Matei Balș". 

La evenimentul care va avea loc pe 24 martie, în București, și-a anunțat participarea inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete 

Adevărul este un mediator imparțial, care își propune  să faciliteze un dialog echilibrat și constructiv între cei care pot aduce schimbări în direcția sistemului sanitar: guvernanți, medici, directori de spitale, investitori, managerii companiilor din domeniu, pacienți și experți. 

Simona Mocanu: ,,Spitalul Videle se confruntă cu o lipsă acută de medici specialiști"

Spitalul Orășenesc Videle deservește oficial 60.000 de pacienți, atât  din oraș, cât și din cele 19 comune din Teleorman arondate, dar și din localități limitrofe din județul Giurgiu. Anul trecut, în unitatea medicală au fost îngrijiți peste 18.000 de pacienți, iar numărul internărilor au depășit 3.000. 

Adevărul: Care sunt cele mai mari dificultăți într-un spital orășenesc?

Simona Mocanu (managerul Spitalului Orășenesc Videle): Voi răspunde concret, cu exemple din Spitalul Videle, dar din statistica existentă, majoritatea spitalelor mici, de gradul IV, se confruntă cu aceleași probleme. La Videle se identifică punctual trei mari categorii de probleme:

Cea mai mare problemă, în acest moment, și care creează reale dificultăți în desfășurarea actului medical este deficitul de personal medical. Ca multe alte spitale mici, și Spitalul Videle se confruntă cu o lipsă acută de medici specialiști. Deși spitalul nostru se află la doar 60 de km de București și există posturi libere, scoase la concurs constant, medicii tineri (și nu numai) preferă adesea centrele universitare mari, pentru că au dotări și oportunități de carieră mai bune. Această vulnerabilitate obligă spitalele mici să funcționeze cu un număr minim de medici, precum și cu specialități aprobate în structură, neacoperite cu personal calificat, aceste aspecte conducând invariabil la scăderea adresabilității pacienților către spital și, implicit, la imposibilitatea realizării contractului cu CAS Teleorman, singura sursă de finanțare a unității sanitare.

Există o lipsă acută de medici în specialități precum A.T.I., Medicină Internă, Pediatrie, Neurologie, Diabetologie etc,  fapt ce pune o presiune enormă pe întreaga activitate a spitalului. 

A doua problemă este legată de dificultățile financiare majore. Spitalul funcționează sub o presiune bugetară constantă, fiind dependent exclusiv de contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Nerealizarea contractului cu CJAS, din cauza lipsei de medici, a generat de-a lungul timpului cheltuieli mult mai mari decât veniturile, conducând la înregistrarea de datorii semnificative către furnizorii de medicamente, reactivi, alimente, utilități etc. 

Din cauza statutului de SRL, Spitalul Videle nu a putut încheia act adițional pentru achitarea contravalorii normei de hrană a bolnavilor, deoarece legislația modificată a prevăzut că doar spitalele publice pot încheia astfel de acte adiționale cu casele de asigurări de sănătate. De asemenea, după desființarea de către Spitalul Județean Alexandria a Compartimentului de Primiri Urgențe Videle, serviciile medicale oferite în camerele de gardă nu sunt acoperite de contractul cu Casa Județeană de Asigurări, generând un deficit financiar foarte mare.

În acest context, care este situația gărzilor?

În structura organizatorică a spitalului sunt aprobate patru linii de gardă, în specialitățile Chirurgie Generală, Medicină Internă, Obstetrică-Ginecologie și Pediatrie. Gărzile sunt asigurate de medicii angajați și medici colaboratori cu contract pentru gărzi.

În momentul de față, există un deficit major de medici specialiști care să asigure activitatea din garda de Medicină Internă și Pediatrie.

Cum credeți că ar putea fi convinși medicii să vină să lucreze într-un spital mic?

În contextul actual - având în vedere imposibilitatea acoperirii specialităților medicale aprobate în structura organizatorică și a cerințelor pe care medicii interesați să facă parte din echipa Spitalului Videle le au în discuțiile premergătoare încheierii unui contract de muncă - Consiliul Local, Consiliul de Administrație și Comitetul Director consideră primordială identificarea de resurse financiare pentru fidelizarea medicilor și a personalului. Acesta este obiectivul strategic major, esențial pentru stabilitatea și dezvoltarea spitalului.

Principalele cerințe ale medicilor cu care au avut loc discuții privind colaborarea cau fost:

• aparatură performantă care să îi ajute în diagnosticarea cât mai exactă și rapidă;
• siguranța că gărzile sunt plătite la timp și integral;
• acces la cursuri de perfecționare și formare profesională asigurate de către angajator;
• decontarea transportului și a cazării;
• permisiunea ca medicul să lucreze, de exemplu, 4 zile la Videle și o zi într-un spital mare din Capitală, pentru a-și păstra competențele la zi și a rămâne conectat la noutățile din domeniu;
• plata salariului la timp;
• asigurarea personalului suficient care să ajute medicul în desfășurarea actului medical.

Cum stați în ceea ce privește aparatura?

Achiziția de aparatură nouă e o investiție strategică ce rezolvă trei probleme majore: siguranța pacientului, eficiența medicului și stabilitatea financiară a spitalului.

Astfel, în încercarea de a crește calitatea actului medical și adresabilitatea pacienților către spitalul nostru, nevoia de aparatură modernă nu este doar o preferință tehnică, ci o necesitate critică pentru a opri migrația pacienților către spitale din Alexandria sau București.

Pentru a rezolva această situație, spitalul trebuie să asigure în permanență dotarea cu aparatură medicală performantă. În momentul de față, prioritatea zero este dotarea blocului operator cu aparate de anestezie de generație nouă.

Motivele principale pentru care înlocuirea echipamentelor vechi și dotarea cu aparatură modernă nouă sunt necesare: creșterea preciziei și rapidității diagnosticului; creșterea calității actului medical prin scurtarea timpului de diagnosticare și reducerea riscurilor pentru pacient; eficiența operațională și reținerea costurilor; atragerea și reținerea personalului calificat; conformitatea cu standardele ANMCS.

Pacienții merg la spital pentru afecțiuni care ar putea fi tratate de medicina de familie

Ramona Boghianu este chirurg la Spitalul Videle de 17 ani. A ales unitatea medicală la un an după ce a devenit medic specialist, pentru că Videle este orașul în care s-a născut și a crescut, iar părinții săi locuiesc acolo. Medicul face naveta din București. 

Adevărul: Care sunt nevoile cele mai mari pe care le-ați identificat în rândul pacienților?

Dr. Ramona Boghianu: Este o zonă defavorizată și foarte îmbătrânită, în care pacienții sunt, de cele mai multe ori, lăsați singuri, familiile lor fiind plecate la muncă fie în orașe mai mari, fie în străinătate, din cauza lipsei locurilor de muncă.

Medicina primară și asistența socială lasă mult de dorit, iar din acest motiv pacienții se îndreaptă spre spital pentru afecțiuni care ar putea fi tratate de medicina de familie. Județul este are foarte mulți neasigurați, care aglomerează nejustificat camerele de gardă. Am constatat, de asemenea, o incidență foarte mare a cazurilor de TBC.

Ca atare, din punctul meu de vedere, una dintre nevoile principale ar fi asigurarea medicinei primare și a asistenței sociale, precum și implicarea comunității pentru integrarea acestor categorii sociale.

În ceea ce privește spitalul, ar fi necesare dotarea cu echipamente medicale de generație nouă, completarea schemei de personal medical în toate specialitățile existente, existența unui Compartiment de Primiri Urgențe, dezvoltarea îngrijirilor paliative și, eventual, a îngrijirilor la domiciliu.

Ce ar mai fi necesar pentru a vă putea desfășura activitatea mai bine?

Asigurarea personalului medical pentru specialitățile existente; înființarea unui compartiment de cardiologie și a unui compartiment de neurologie în cadrul Secției de Boli Interne; dotarea cu aparatura necesară; implicarea autorităților locale și atragerea de fonduri pentru modernizarea a ceea ce avem.

Ce vă motivează?

În primul rând, faptul că îmi place meseria. În rest...