România are cea mai mare rată de mortalitate de la AVC. Cum recunoaștem accidentul vascular cerebral

Accidentele vasculare cerebrale provoacă anual 6,5 milioane de decese la nivel global, iar România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Accidentului Vascular Cerebral, marcată anual pe 29 octombrie, readuce în atenția publicului importanța prevenirii și tratării acestei afecțiuni devastatoare. Accidentele vasculare cerebrale (AVC) provoacă, la nivel mondial, aproximativ 6,5 milioane de decese anual, conform Organizației Mondiale de Luptă Împotriva AVC, și reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate și mortalitate. Unul din patru adulți cu vârsta de peste 25 de ani riscă să sufere un AVC în decursul vieții, un pericol care este amplificat în țările cu venituri mici și medii, unde au loc aproximativ 70% dintre AVC-uri.

În România, statisticile sunt alarmante: mortalitatea prin AVC este de două ori mai ridicată decât media europeană. Conform Ministerului Sănătăţii, România are cea mai mare rata de mortalitate prin accident vascular cerebral din Europa (21,64%). „În țara noastră, lipsa accesului la tratamente specializate în regim de urgență și conștientizarea insuficientă a semnelor timpurii ale AVC-ului sunt printre cauzele principale care contribuie la rata ridicată de decese și dizabilități. De asemenea, factori precum hipertensiunea, fumatul, diabetul, nivelul crescut al colesterolului, obezitatea și sedentarismul agravează acest risc,” explică dr. Mihai Ionescu, medic neurolog la Clinica Neuroaxis.

Fumatul se numără printre principalii factori de risc asociați cu AVC. Studiile arată că persoanele care fumează până la 20 de țigări pe zi au un risc de șase ori mai mare de a suferi un AVC. „Expunerea constantă la substanțele toxice din fumul de țigară dăunează grav sistemului cardiovascular, rigidizând vasele de sânge și crescând tensiunea arterială. Această rigidizare facilitează formarea cheagurilor și, implicit, blocarea fluxului de sânge către creier,” detaliază dr. Ionescu.

În acest context, comunitatea științifică internațională progresează în cercetarea celor mai eficiente metode de intervenție în cazurile de AVC. Studiile Twin2win, Interact și Tension, realizate de experți în domeniu, urmăresc să ofere soluții mai precise și mai rapide pentru tratamentul AVC-ului, în încercarea de a reduce efectele pe termen lung și numărul de decese provocate de această afecțiune.

Ziua Mondială de Luptă împotriva AVC aduce în prim-plan necesitatea unor măsuri clare de prevenție și a unei informări continue pentru a reduce numărul de cazuri și a sprijini persoanele afectate de această boală gravă, dar prevenibilă.

Ce este AVC-ul și care sunt factorii de risc

AVC reprezintă o manifestare a întreruperii circulaţiei cerebrale care se face prin vasele de sânge numite artere, care transportă sângele oxigenat către creier. Fluxul sangvin poate fi întrerupt fie din cauza unui blocaj (accident ischemic), fie din cauza unei rupturi (accident hemoragic), potrivit stop-avc.ro.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este influențat de o varietate de factori de risc, care pot crește probabilitatea apariției acestuia. Acești factori sunt clasificați în trei categorii: nemodificabili, factori de sănătate asociați și modificabili.

Factori de risc nemodificabili includ:

• Vârsta – riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă;
• Sexul – bărbații prezintă o predispoziție mai mare față de femei;
• Istoricul familial de AVC, ceea ce sugerează o posibilă componentă genetică.

Afectiuni asociate ce pot spori riscul includ:

• Atacul ischemic tranzitor (un precursor al AVC-ului);
• Diabetul zaharat și fibrilația atrială – ambele afectează fluxul sanguin și creierul;
• Displazia fibromusculară – o afecțiune ce poate cauza îngustarea arterelor.

Factori de risc modificabili vizează aspecte ce pot fi controlate prin schimbări în stilul de viață și includ:

• Hipertensiunea arterială, cel mai important factor de risc pentru AVC, ce poate afecta sever pereții vaselor de sânge;
• Hipercolesterolemia (colesterol crescut), care poate deteriora arterele, crescând riscul de accidente vasculare;
• Fumatul, responsabil pentru rigidizarea vaselor și creșterea tensiunii arteriale;
• Obezitatea și sedentarismul, care contribuie la alte afecțiuni de risc, precum diabetul și hipertensiunea;
• Alimentația necorespunzătoare și consumul excesiv de alcool, care măresc probabilitatea apariției AVC-ului prin impactul asupra sănătății vasculare și cardiace.

Pentru a reduce riscul de AVC, specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață echilibrat, ce include o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și limitarea consumului de alcool și tutun.