Revoluţie în medicină: medicii susţin că, în curând, chimioterapia va fi de domeniul trecutului

Până acum, principal abordare în tratamentul cancerului a fost simplă: îndepărtarea tumorilor folosind orice mijloace, în cel mai eficient mod posibil: prin operaţie, chimioterapie sau radioterapie.

Astfel de metode funcţionează: numărul persoanelor decedate din cauza cancerului a scăzut cu 20% în Statele Unite, în ultimele două decenii, se arată într-un articol publicat în revista „Time“. Pe de altă parte, aceste intervenţii sunt, însă, unele care traumatizează pacientul.

Săptămâna trecută, mai multe studii publicate în „New England Journal of Medicine“ au stârnit curiozitatea şi entuziasmul cercetătorilor, după ce oamenii de ştiinţă au raportat descoperirea unui medicament împotriva cancerului care a fost folosit în rândul mai multor bolnavi de leucemie.

Rata de supravieţuire, în cazul celor trataţi, a fost de 83%, după un tratament care a durat trei ani.

Ar putea însemna asta sfârşitul chimioterapiei ?

„Asta ne întrebăm cu toţii“, susţine medicul Martin Tallman, care doreşte ca pacienţii să beneficieze de terapii inteligente, menite să elimine strict celulele canceroase, fără a afecta ţesutul din jur.

Avantajul este evident: precizia unui astfel de tratament, care nu afectează celulele sănătoase, înseamnă mai puţine efecte adverse şi complicaţii, dar şi o recuperare mai rapidă a pacientului. 

Pacienţii care dezvoltă anumite tipuri de cancer pulmonar sau melanom cauzat de o mutaţie genetică, BRAF, pot înlocui deja chimioterapia cu medicamente mai precise. Iar un studiu prezentat la cea mai recentă întâlnire a Societăţii Americane de Oncologie Clinică a arătat, pentru prima dată, că un tratament din care se exclude chimioterapia a condus la rate de supravieţuire mai crescute, după doi ani, în comparaţie cu rezultatele tratamentului bazat pe acţiunea agenţilor chimici.

Abordarea are, totuşi, slăbiciuni. Celulele canceroase, la fel ca şi bacteriile, pot suferi mutaţii pentru a opune rezistenţă în faţa medicamentelor, după cum au observat medicii. Însă nici asta nu ar fi o piedică de netrecut, în condiţiile în care medicina moleculară ia avânt.

„Lucrurile se schimbă atât de rapid, încât sunt deja dezvoltate noi medicamente“, susţine Tallman. „Rezistenţa oferă motive de îngrijorare, dar“, explică el, asta nu înseamnă că oamenii de ştiinţă sunt mai puţin entuziaşti.

Fiecare tip de cancer este diferit în felul său, iar tumorile nu sunt compuse din celule anormale dezvoltate în acelaşi mod. Tumorile pot fi compuse din diverse tipuri de celule la care se pot observa mutaţii variate, iar celulele respective pot continua să sufere mutaţii.

În timp ce caracterul eterogen şi imprevizibil al tumorilor ar putea, pe de o parte, să le pună piedici medicilor în lupta împotriva cancerului, reprezintă şi o ocazie de a utiliza noi modalităţi de a-l combate. Asta pentru că, de exemplu, dacă o tumoare ar fi devenit rezistentă la unul dintre agenţii chimici utilizaţi în chimioterapie, medicii ar fi abandonat tratamentul şi ar fi căutat noi strategii.

Acum, însă, pot efectua teste mai elaborate, la nivel molecular, pentru a observa dacă o porţiune a tumorii a devenit rezistentă la tratament sau este vorba despre întreaga masă canceroasă. Astfel, ei pot fie să elimine, printr-o intervenţie chirurgicală, porţiunea respectivă sau să includă o nouă terapie în tratament.

Pentru pacienţi, astfel de strategii creative ar putea însemna tratamente mai blânde şi, cel mai important, mai mulţi ani de viaţă. Combinaţia de medicamente ar putea deveni o normă, la fel cum a devenit şi în cazul pacienţilor infectaţi cu HIV.

Treptat, chimioterapia ar putea deveni o ultimă opţiune de tratament. 

„Multe, multe concepte fundamentale sunt acum puse la îndoială, pe baza noilor informaţii“, conchide Tallman.