Respiraţia scurtă şi oboseala indică o inimă cu probleme. Semnele infarctului de miocard

Când spunem boală de inimă, cei mai mulţi dintre noi ne gândim imediat la iminenţa unui atac de cord. Bolile de inimă sunt însă multe, de la afecţiunile coronariene şi până la artimii şi cardiomiopatii. Infarctul de miocard este o urgenţă medicală chiar dacă simptomele nu sunt foarte accentuate.

Infarctul de miocard înseamnă moartea unei părţi a muşchiului cardiac, consecinţă a blocării arterei coronare. Neirigate cu sânge şi oxigen celulele miocardului mor eliberând enzime cardiace care distrug ţesutul înconjurător. Infarctul de miocard afectează bărbaţii de două ori mai des decât femeile, mai cu seamă înainte de vârsta de 60 de ani.

Blocarea arterei coronare are loc cel mai adesea din pricina formării pe pereţii vasului a unui cheag pe o placă de aterom constituită din depozite de colesterol sau grăsime şi care era în prelabil ruptă sau fisurată.

Cei mai expuşi blocării arterelor sunt pacienţii care fumează, au hipertensiune arterială, colesterol mare, diabet, sunt sedentari sau lucrează în condiţii de stres.

Potrivit site-ului de ştiri medicale webmd.com, mulţi pacienţi nici măcar nu ştiu că au probleme cu arterele până când nu ajung la infarct, deşi unul din semnele prevestitoare este durerea frecventă în piept. Această durere pectorală numită angină apare fie în timpul mersului, îndeosebi pe frig şi pe vânt, fie noaptea, în perioada de repaus. Este asemănătoare cu senzaţia de arsură, de strânsoare, uneori  iradiază în braţul stâng, spre gât sau spre spate şi dispare în câteva minute.  

Greaţa, indigestia, oboseala, anxietatea, respiraţia scurtă, bătăile rapide sau neregulate ale inimii pot fi alte semne ale unui atac de cord. Este o urgenţă medicală chiar dacă simtomele nu sunt foarte accentuate.

Femeile acuză alte simptome

Potrivit sursei citate mai sus, femeile nu simt întotdeauna dureri în piept. Comparativ cu bărbaţii, acestea acuză mai degrabă senzaţii de arsură, palpitaţii, diminuarea apetitului, tuse, oboseală sau slăbiciune. Sunt semne care nu trebuie ignorate. Cu cât trece mai mult timp până la instituirea tratamentului, cu atât daunele provocate organismului sunt mai mari.

Bătăile neregulate ale inimii pot anunţa o altă problemă a cordului numită aritmie. Simpla îmbătrânire a inimii poate fi o cauză de artimie, dar şi abuzul de alcool, tutun sau cafea. Semnele artimiei sunt variate, de la sincope, gâfâieli, stări de rău, căderi de tensiune arterială şi până la insuficienţă cardicacă, astfel că e necesară consultarea unui medic de specialitate.  

Cardiomiopatia este o afecţiune a muşchiului inimii care are de cele mai multe ori cauze genetice. Poate avea însă şi cauză virală, metabolică, autoimună, poate fi provocată de îmbătrânire sau de deficitul de vitamina B1. Bolnavul se simte obosit, îşi pierde respiraţia, şi are dureri în piept. Uneori, inima bate neregulat, alterori, ritmul se accelerează. Pot apărea umflături ale gleznelor şi ale labelor picioarelor. Vizita la medicul cardiolog este obligatorie, iar tratamentul instituit rapid.

Miocardita este o inflamaţie a muşchiului cardiac şi una din cauzele morţii subite în cazul pacienţilor tineri. Boala poate fi o consecinţă a unei maladii infecţioase care pot fi produse de streptococi, febră tifoidă sau borelioze (boala Lyme). Virusul SIDA poate provoca miocardită.

Inflamaţia produce febră, ritmul inimii poate fi neregulat cu contracţii premature – extrasistole. Pacientul poate simţi jenă respiratorie şi simptome de insuficienţă cardiacă. În forme mai grave, boala lasă sechele. Tratamentul se adresează prioritar cauzei.