Pot fi obligați medicii să rămână în țară după facultate? Experții reacționează la planul lui Bolojan

Declarația premierului Ilie Bolojan, care crede că medicii ar trebui să rămână obligatoriu în România o perioadă după terminarea facultății, readuce în prim plan o problemă acută a sistemului: deficitul de personal. Poate fi o obligativitatea o soluție sau e nevoie de alte măsuri? Am analizat subiectul cu Diana Nastasă, președintele Societății Medicilor Rezidenți și cu Rozalina Lăpadatu, reprezentantă a pacienților. 

Propunerea premierului

 „În ceea ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural, urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara asta şi cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România. (...) Hai să punem asta în practică şi atunci cu siguranţă nu vom avea şapte mii de absolvenţi la facultăţilor de medicină din România, vreo patru mii la rezidenţiat şi după nu ştiu câţi ani de zile, cam o mie de angajaţi în sectorul public.  (...) Dar, pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi într-adevăr să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic şi aşa mai departe”, a spus premierul Ilie Bolojan, în cadrul dezbaterii cu primarii. 

O astfel de idee nu este nouă. În 2018, ministrul Sănătății de atunci, Sorina Pintea, venea cu o propunere asemănătoare, dar a rămas la stadiul de declarație. 

Deficitul de medici cu care se confruntă România

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2024, în România existau 74.000 de medici. Cu toate acestea, distribuția este neuniformă: cei mai mulți dintre medici lucrează în orașele mari și centrele universitare, în timp ce urbanul mic și ruralul rămân insuficient acoperite. Astfel, sute de localități din țară nu beneficiază de un medic de familie. Iar în spitale, specialitățile care se confruntă cu cel mai mare deficit de personal sunt vitale: ATI și Chirurgie. 

Teme precum ,,Criza personalului medical" sau ,,Accesul la servicii medicale în marile orașe vs. mediul rural" vor fi dezbătute în cadrul evenimentului ,,Healthcare Forum. Adevărul despre Sănătatea României", organizat pe 24 martie, de Adevărul.  

„Adevărul" este un mediator imparțial care aduce la un loc toate vocile relevante din domeniu. Sănătatea nu este doar un serviciu, ci o infrastructură critică care sustine funcționarea societății. Adevărul facilitează un dialog echilibrat și constructiv între cei care pot aduce schimbari în direcția sistemului sanitar: guvernanți, medici, directori de spitale, investitori, managerii companiilor din domeniu, pacienți și experți în digitalizare.

Medicii sunt persoane a căror libertate si independență sunt la fel de importante ca ale oricărui alt cetățean

Potrivit Societății Multidisclipinare a Medicilor Rezidenți (SMMR), varianta propusă de premierul Ilie Bolojan nu reprezintă nicidecum o soluție pentru a rezolva deficitul de medici și distribuția inegală. 

,,Consider că ar trebui discutate formele prin care să fie motivați medicii să deservească anumite localități/regiuni, mai degrabă decât obligați să lucreze acolo. Între modalitățile de motivare a personalului se numără venituri corecte și alte beneficii salariale sau cheltuieli asigurate, infrastructura minimă necesară pentru specialitatea în discuție și asigurarea dezvoltării profesionale continue", spune Diana Nastasă, medic rezident în anul IV și președintele SMMR. 

Potrivit organizației, medicii își doresc să fie motivați, iar obligația ar încălca reglementările europene:

,,SMMR consideră că ar trebui să ne raportăm la situația reală și la nevoile reale atât ale pacienților români, cât si ale medicilor. Medicii sunt persoane a căror libertate si independență sunt la fel de importante ca ale oricărui alt cetățean. Există reglementări europene de avut în vedere, cum ar fi cea legată de libera circulație a forței de muncă pe teritoriul UE. Considerăm că o discuție pe această temă ar trebui să includă și medicii rezidenți sau tinerii specialiști, dar cu accent pe motivare, nu pe obligație". 

Organizația care reprezintă medicii rezidenți vine și cu o listă de aspecte pe care le-ar vrea incluse pe agenda guvernanților:

• deblocarea posturilor în sănătate
•  organizarea de concursuri pe post transparente
•  investiții în infrastructură cu rezultate palpabile
• plata corectă

,,În prezent în România medicii rezidenți efectuează în medie 4-5 gărzi pe lună dintre care una singură este plătită  prin contract. Unii colegi au contracte de gărzi, dar majoritatea nu beneficiază de această acoperire. De asemenea, gărzile medicilor specialiști și primari nu sunt plătite la nivelul anului 2026", spune Diana Nastasă. 

Experiența din afară poate fi un plus pentru sistem

O temă care merită analizată este și contribuția pe care o aduc în România medicii care se întorc după ani de experieță în străinătate. 

,,Colegii care pleacă în stagii pleacă pentru a se dezvolta personal și profesional, pentru a vedea și cum se face în altă parte și pentru a se familiariza cu tehnici mai noi de lucru, care în România sunt mai puțin practicate sau deloc. Consider că mulți dintre ei aduc plus valoare în echipele în care se întorc. Revenirea unui coleg ar trebui încurajată și cunoștințele sale noi valoroase integrate în practica de zi cu zi", e de părere președinta SMMR. 

Scrisoarea deschisă a unui medic care a ales să plece

Medicul anestezist Iuliu Torje, care profesează în Germania, a reacționat și el după declarațiile premierului Ilie Bolojan, printr-o scrisoare deschisă adresată acestuia.

,,Domnule Ilie Bolojan, 

Ideea obligativității medicilor de a lucra în România după terminarea studiilor este din punctul meu de vedere simptomul unui stat care nu mai știe să convingă și încearcă să constrângă și dovada clară a unui eșec structural, mascat sub discurs de responsabilitate publică.

Da, statul poate obliga.

Dar într-un stat de drept, obligația este inseparabilă de ofertă. Ca să explic mai simplu.. Statul oferă → profesionistul rămâne. Statul eșuează → profesionistul pleacă.

Ce propuneți dumneavoastră este ruptura unilaterală a acestui contract: statul nu performează, dar tu rămâi obligat.

Medicul nu este proprietatea statului.

Medicii nu trebuie obligați să rămână.

Statul trebuie forțat să devină un loc în care merită să rămâi.", a scris pe Facebook Iuliu Torje. 

Rozalina Lăpădatu: Problemele le rezolvi nu cu biciul, ci cu vorba bună

Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) crede, de asemenea, că medicii trebuie să aibă libertatea de a alege unde să profeseze, iar, dacă vrea să îi țină acasă, statul român ar trebui să vină cu măsuri de sprijin. 

,,Declarațiile premierului Bolojan arată o lipsă de cunoaștere a ceea ce înseamnă sistemul medical și nevoile din sistemul medical. Problemele le rezolvi - în sistem și în general - nu cu biciul, ci cu vorba bună și prin politici de motivare ale oamenilor și, în cazul acesta, ale medicilor", e de părere Rozalina Lăpădatu. 

Totodată, aceasta nu crede că o astfel de măsură ar putea rezolva problema deficitului de medici. 

,,Dacă vrei să ai medici în rural, trebuie să le creezi condiții ca să se ducă acolo și să lucreze cu drag. (...) Nu au dispensare, nu au locuință. Aici ar trebui poate domnul Bolojan - care a fost și primar și înțelege un pic mai bine zona de administrație locală - să discute cu primăriile să vadă cum pot acoperi nevoia de personal medical în zonele rurale. O altă abordare este cea de telemedicină. Trebuie modificată legea și posibilitatea de a acorda consultații online pentru pacienții din zonele cu deficit de medici. Am văzut și o propunere din partea domnului ministru Rogobete privind un fel de specializare de medic generalist, care nu necesită neapărat finalizarea rezidențiatului. Eu cred că aici se pot identifica mai multe tipuri de măsuri, dar cred că trebuie o analiză serioasă și cred că ar fi important să nu inventăm noi roata și să vedem ce fac alte țări europene în situații similare cu ale noastre, cum motivează medicii și ce soluții au găsit ei", spune reprezentanta pacienților. 

Probleme și în orașele mari din cauza lipsei de personal

Probleme nu sunt doar în rural, ci și urbanul mic, mai atrage atenția Rozalina Lăpădatu:

,,În momentul de față sunt foarte multe posturi blocate, inclusiv în spitalele din orașele mari. Vorbeam de curând cu un medic dintr-un spital din București, care îmi spunea că au fost 13 medici pe secție, au ieșit la pensie, au rămas 9 și anul acesta vor rămâne 7. Și pentru că rămân foarte puțini medici se teme că nu vor mai putea să facă gărzi. Au rezidenți foarte buni, dar nu pot să îi angajeze, pentru că posturile sunt blocate. Deci cumva noi ne și gonim tinerii din țară, pentru că ei termină facultatea, termină rezidențiatul și nu au unde să se angajeze. Posturile sunt blocate și nu se fac angajări. E absurd ce se întâmplă și noi trebuie să vedem cu adevărat care este rădăcina acestei probleme. Și nu să tăiem planta, ci să tratăm rădăcina, pentru ca planta să crească frumoasă și sănătoasă". 

Pe lângă lipsa medicilor, pacienții mai sunt afectați de o problemă, subliniază președinta APAA: numărul mic de asistente și infirmiere.

,,L-am avut pe tatăl meu internat în spital și pe ditamai secția de Chirurgie erau două asistente și o infirmieră. Nu poți să ai îngrijiri de calitate pentru pacient dacă tu ai pe o secție întreagă doar două asistente și o infirmieră pe tură. Cred că domnul prim-ministru ar trebui să se uite la cât finanțează statul român CNAS, la cât este media europeană și să caute soluții să crească finanțarea", spune Rozalina Lăpădatu. 

Ce state obligă medicii să nu plece după perioada studiilor

Varianta propusă de premierul Bolojan funcționează în mai multe țări din Asia, sub formă de ,,return of service". În Thailanda, de exemplu, absolvenții de medicină care primesc locuri finanțate de stat trebuie să lucreze 3 ani în zone rurale. Măsura, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, a dus  la scăderea deficitului de medici. Iar în Filipine, medicii care primesc burse guvernamentale sunt obligați să lucreze patru ani în spitalele publice. 

Dacă schimbăm continentul, în Africa de Sud regăsim o măsură asemănătoare. Toți medicii absolvenți  ai universităților publice trebuie să facă un an de internship și doi ani să lucreze în spitalele de stat. 

Ce fac țările din Europa

În Uniunea Europeană, nicio țară nu obligă medicii să rămână după terminarea studiilor. Dar există anumite metode prin care încearcă să îi constrângă. În Norvegia, spre exemplu, pentru anumite posturi finanțate public, pot exista contracte cu obligație de a rămâne câțiva ani. Cei care pleacă înainte de termen, trebuie să returneze o parte din beneficiile primite. Cu toate acestea, țara merge mai mult pe modelul recompensei. Astfel, medicii care aleg să profeseze în zone cu deficit de personal pot beneficia de scutiri fiscale, bonusuri anuale și anularea parțială a împrumuturilor pentru studii. 

Și Franța are metode prin care încearcă să țină medicii acasă. Spre exemplu, în ultimul an de formare practică, studenții petrec șase luni într-o zonă medicală slab deservită, în așa del încât să cunoască realitatea de pe teren și beneficiile pe care le pot aduce într-o astfel de comunitate. În plus, după terminarea facultății, cei care aleg să profeseze în zone cu deficit beneficiază de prime de instalare, dar și de bonusuri și stimulente financiare. 

Și Germania reușește să țină medicii acasă și să atragă și profesioniștri străini, prin salarii competitive, infrastructură modernă, oportunități de dezvoltare și buna finanțare a sistemului. 

În toate țările menționate, sistemul de învățământ universitar nu este împărțit în locuri bugetate și cu taxă, ca în România. În Germania nu există nicio taxă de școlarizare, dar studenții trebuie să plătească între 500 și 700 de euro pe an pentru cheltuielile administrative. În Franța, fiecare student plătește o taxă anuală standard (de 170 de euro pentru nivelul licență) și o contribuție anuală obligatorie (de 100 de euro pe an). Iar în Norvegia nu există nicio taxă de școlarizare, nici pentru studenții norvegieni, nici pentru cei care provin din UE. Se plătește doar o contribuție semestrială între 50 și 100 de euro pe semestru.

În România, la Medicină, cele mai multe locuri sunt finanțate de la bugetul de stat. Dar cei care nu se califică pe un astfel de loc trebuie să plătească taxe mari. Spre exemplul, în acest an universitar, la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Carol Davila din București au existat 735 de locuri finanțate de la bugetul de stat și 250 de locuri cu taxă. În ultima situație, studenții trebuie să plătească o taxă anuală de 19.000 de lei.