Pneumonia poate da abces cerebral
0Administrarea incorectă a antibioticelor creşte riscul de complicaţii. Durerile de cap, ceafa rigidă, febra, tulburările de vorbire, greaţa şi vărsăturile sunt câteva dintre simptomele abcesului cerebral.
Germenii patogeni care se fac vinovaţi de producerea infecţiilor pulmonare se pot răspândi pe cale sanguină, localizându-se la nivelul creierului, unde formează abces, o colecţie de puroi. Pe măsura dezvoltării sale, abcesul determină deteriorarea ţesuturilor şi compresia structurilor adiacente creierului.
Pneumonia este una dintre infecţiile pulmonare care pot da abces cerebral. Otita, endocardita (infecţia valvelor inimii), sinuzita şi infecţiile dentare pot duce, de asemenea, la producerea acestei complicaţii.
Abcesul se manifestă de obicei prin dureri de cap, prin senzaţia de greaţă şi prin vărsături. În cazuri grave, pot apărea şi crize epileptice sau tulburări de comportament şi de vorbire. Atunci când abcesul cerebral este consecinţa pneumoniei, aceste simptome apar după cele ale infecţiei pulmonare.
Pentru diagnosticarea abcesului cerebral se folosesc tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică, iar pentru tratament este nevoie de terapie medicamentoasă şi de intervenţie chirurgicală.
Se pot infecta şi alte organe
În cazul pneumoniei, de pildă, pot apărea complicaţii fie locale, precum pleurezia (inflamarea pleurei, membrana subţire care acoperă plămânii), fie la distanţă. „Cele la distanţă pot fi cauzate de septicemie (apar focare infecţioase în alte organe, precum cele care alcătuiesc sistemul nervos - abcesul cerebral, cordul - endocardita, articulaţiile - artrita etc.) sau de funcţionarea defectuoasă a altor organe.
De exemplu, repausul la pat poate duce la trombembolism pulmonar, iar din cauza afectării unei porţiuni mari de plămân poate surveni insuficienţa respiratorie sau se pot agrava unele boli preexistente", semnalează medicul Magda Ciobanu, specialist pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.
Nu se iau antibiotice după ureche
Abcesul cerebral se întâlneşte mai frecvent în cazul unor infecţii pulmonare cronice acutizate (precum bronşiectazia, dilataţia bronhiilor), la persoanele cu HIV/SIDA, precum şi la cele cu diabet, cancer sau cu boli autoimune. De asemenea, sunt mai expuşi la această complicaţie cei care consumă alcool şi fumătorii.
Prin analiza materialului biologic (puroiul) recoltat se depistează germenul care a produs boala. În funcţie de acesta, se începe tratamentul cu antibioticul corect. Medicul Magda Ciobanu atrage atenţia că administrarea la întâmplare a antibioticelor, fără recomandare medicală, creşte riscul de complicaţii.
„De obicei, bolnavii urmează cure incomplete sau ineficiente de antibiotice, astfel că focarul infecţios nu dispare total, iar germenii patogeni fie diseminează în alte organe, fie continuă acţiunea distructivă locală", afirmă medicul. Din această cauză, simptomele se pot atenua, îngreunând diagnosticarea.