Oncologul Cristian Viişoreanu: „Există cazuri în care starea psihică a pacientei face diferenţa între abandonarea luptei cu boala şi câştigarea ei“

Diagnosticul de cancer nu este uşor de acceptat nici pentru pacienţi şi nici pentru familiile lor. Starea psihică influenţează şansele de vindecare. Comunicarea este foarte importantă într-un asemenea moment şi ar trebui făcută de un psiholog specializat care să fie liantul între medicul oncolog, pacient şi familia acestuia.

„Aflarea diagnosticului de cancer la sân are cu siguranţă un impact psihologic negativ pentru orice pacientă şi nu numai. Comunicarea unui astfel de diagnostic este destul de dificilă atât pentru medic, pentru că nu poate cunoaşte persoana din faţa sa, care se află în cabinet de maximum 10-15 minute, nu îi cunoaşte profilul psihologic, nu îi cunoaşte anturajul, sprijinul, suferinţele, susţinerea familială de care dispune acea pacientă“, explică dr. Cristian Viişoreanu, medic specialist chirurgie generală, cu competenţe în chirurgie oncologică şi ecografie intervenţională, fondator al Institutului Sânului.

Mai mult decât atât, pacienta care ajunge la medic cu o astfel de problemă de sănătate, a avut multe temeri, frământări, stări de negare, stări de confuzie, care, de cele mai multe ori, fac ca prezentarea la medic să se facă târziu, adaugă acesta.

1 pacient din 4 suferă de depresie clinică

„În multe cazuri, se încearcă multiple alternative până să se ajungă la o consultaţie, în speranţa că problema de sănătate are un alt tratament, că nu este nevoie de o terapie agresivă şi că ei nu i se poate întâmpla un astfel de lucru. Conform statisticilor, cel puţin 1 pacient din 4 este afectat de depresie în timpul diagnosticului şi tratamentului pentru cancer. Latura emoţională şi psihologică este o componentă prezentă atât înainte de a afla diagnosticul, cât şi în timpul tratamentului şi în perioada de vindecare“.

Pe lângă suportul venit din partea familiei, pacienta are nevoie şi de sprijin din partea unui specialist, deoarece temerile cu care se confruntă aceasta sunt multiple şi pot influenţa foarte mult starea psihică.

„În multe clinci, tratamentul convenţional este completat de psihoterapie, ceea ce necesită desigur o strânsă colaborare dintre specialiştii acestor departamente. Tocmai de aceea, în cadrul centrului nostru medical există conceptul de Comisie Oncologică, adică o echipă de specialişti care evaluează fiecare caz în parte şi stabileşte strategia terapeutică optimă, în funcţie de protocoalele internaţionale în domeniu. Comisia Oncologică este alcătuită din chirurg, oncolog, radioterapeut, anatomopatolog, nutriţionist, anestezist, psiholog, kinetoterapeut, iar la discuţie pot participa şi pacientele care îşi doresc acest lucru. Din experienţă, pot spune că există cazuri în care starea psihică pozitivă a persoanelor diagnosticate cu cancer de sân face diferenţa dintre abandonarea luptei cu boala şi câştigarea ei“.

Fiecare pacientă reacţionează diferit

Diagnosticarea unei afecţiuni oncologice este o sursă de stres emoţional şi afectiv. Aflarea lui este urmată, de cele mai multe ori, de o cădere psihică. De aceea, modalitatea potrivită de comunicare a diagnosticului este vitală pentru evoluţia ulterioară a pacientei, spune, la rândul ei, psiho-oncologul Anca Gulinescu.

„În clinica noastră, încă de la aflarea diagnosticului, medicul şi psihologul colaborează pentru indicaţii medicale şi de gestionare a emoţiilor. Se conturează, astfel, un parcurs medical şi psihologic pentru soluţionarea problemei oncologice. Este un proces de construire a încrederii în care psihologul are rol de catalizator între medic şi pacient“, adaugă specialistul.

Fiecare pacientă reacţionează diferit la aflarea diagnosticului de cancer. „Pot exista simptome specifice anxietăţii sau depresiei, iar la unele paciente aceste simptome pot coexista. Apare o confuzie în ceea ce priveşte raportarea la diverse aspecte de viaţă. Printre aceste aspecte regăsim raportul cu propriul corp, dar şi sensul dat bolii şi suferinţei. Gestionarea conflictelor interioare este importantă pentru evoluţia bolii, iar tratamentul psiho-oncologic are ca scop dezvoltarea de abilităţi de adaptare şi rezolvare de probleme, anihilarea gândurilor defensive, scăderea anxietăţii, rezolvarea tulburărilor emoţionale, dezvoltarea relaţiei cu sine şi cu ceilalti, împăcarea cu sine şi cu ceilalţi, autocunoaşterea, trezirea optimismului, creşterea interesului pentru viaţă, regăsirea sentimentului de iubire pentru sine şi pentru ceilalţi şi dezvoltarea spiritualităţii“.

Dacă aceste manifestări nu sunt ignorate şi pacienta este ajutată să le gestioneze, se poate evita depresia,dă asigurări pishoterapeutul.

Cât timp trebuie urmată psihoterapia

De importanţă deosebită este susţinerea psihologică înainte de intervenţia chirurgicală cât şi postoperator.  „Prezenţa psihologului este esenţială în diferite momente ale tratamentului, de-a lungul radioterapiei şi după curele de citostatice. De asemenea, este indicat ca pacientele să urmeze sedinţe de psihoterapie la externare“, adaugă psiho-oncologul.

Depresiile, fricile, anzietăţile pot apărea atât la bolnavele de cancer, cât şi la membrii familiei acestora. „De asemenea, se poate dezvolta sentimentul de pierdere a controlului care determină distorsiuni ale imaginii personale, dar şi afectarea rolurilor sociale. Este important să se creeze reţeaua medic - pacient - psiholog - familie.  În această reţea, liantul este comunicarea. De modul în care se realizează comunicarea în această reţea depinde în mare măsură felul în care pacienta se implică în tratament“.

Sentimentele cu care se confruntă o persoană care suferă de cancer sunt cele de copleşire, de negare a diagnosticului  - reacţie firească menită să ajute pacienta să se adapteze la schimbare -,de mânie indusă de frică, de panică, de frustrare, de anxietate şi de neajutorare. „Stresul şi anxietatea încetinesc procesul de vindecare. De aceea, este importantă susţinerea pacientei şi a familiei ei în gestionarea acestor manifestări“.