Oamenii nervoşi au un risc mai mare de infarct sau de atac cerebral
0Un om nervos, coleric cu explozii dese de furie poate avea un risc crescut de atac cerebral sau de cord, mai ales în următoarele două ore după ce o asemenea explozie de furie a avut loc, potrivit unui nou studiu.
Furia, deseori, precede un atac cerebral sau de cord. De multe ori, episoadele de furie pot fi chiar declanşatorul unui infarct sau al unui atac cerebral. Cercetătorii de la Universitatea Harvard au identificat o perioadă de aproximativ două ore de după o explozie de furie în care oamenii erau supuşi unui risc crescut de infarct sau atac cerebral, notează BBC.
Oamenii care au şi factori de risc preexistenţi, cum ar fi un istoric de boli de inimă în familie, sunt, în mod special, mai susceptibili unui asemenea atac după un episod violent, avertizează cercetătorii, citaţi de „European Heart Journal“.
În următoarele două ore după o explozie de furie, riscul de atac de cord a crescut de aproape cinci ori, iar riscul de atac cerebral de peste trei ori, spun datele studiului care a implicat informaţii despre mii de oameni.
Cercetătorii de la „Şcoala de Sănătate Publică“ ce aparţine de Universitatea Harvard spun că, totuşi, la nivel de populaţie, riscul de sănătate cauzat de o singură explozie de furie este destul de scăzut. Însă, riscul este cumulativ, adică persoanele cu un temperament coleric, care au frecvent asemenea explozii furioase vor avea un risc mai mare de atac cardiac sau cerebral.
„Deşi riscul unui eveniment cardiovascular acut din cauza unui singur episod de furie este scăzut, acest risc se poate acumula pentru oamenii care sunt mai iuţi la mânie, adică pentru cei care suferă episoade de furie frecvente“, spune medicul Elizabeth Mostofsky.
Totuşi, este încă neclar de ce furia este periculoasă. Cercetătorii scot în evidenţă că rezultatele obţinute de ei nu indică neapărat faptul că furia cauzează probleme de inimă sau circulatorii.
Specialiştii ştiu că stresul cronic poate contribui la bolile de inimă, în special pentru că poate creşte tensiunea sanguină, dar şi pentru că oamenii combat stresul în moduri complet nesănătoase, prin fumat sau prea mult alcool.
„Felul în care te descurci cu accesele de furie şi de stres este foarte important. Să înveţi cum să te relaxezi te poate ajuta să scapi de episoadele de hipertensiune. Mulţi oameni îşi găsesc ajutorul de care au nevoie în exerciţiile fizice“, declară şi Doireann Maddock, asistentă medicală specializată în bolile de inimă de la Fundaţia Britanică a Inimii.
Citeşte şi:
Cum să faci diferenţa între stres şi anxietate
Cu toţii am suferit de stres la un moment dat, fie că a fost vorba de un termen limită la serviciu, un conflict în familie sau o decizie importantă de luat. Mai există şi anxietatea, adică frica aceea care îţi strânge pieptul şi care pare fără sfârşit. Stresul şi anxietatea împărtăşesc multe dintre simptomele fizice.
Copii născuţi prin cezariană şi cei care n-au fost alăptaţi la sân sunt mai predispuşi la bolile inflamatorii intestinale, o patologie frecventă în rândul populaţiei tinere. Specialiştii atrag atenţia că factorii de mediu, cum ar fi stresul şi dieta joacă un rol important în apariţia bolii. De obicei, persoanele afectate trăiesc la oraş, sunt competitive şi, de cele mai multe ori, amână vizita la medicul specialist.
7 semne că ar fi bine să mergi la un psiholog
Cu toţii trecem prin perioade de stres, de tristeţe, durere sau conflicte. Însă atunci când te afli în aceste stări îţi este greu să îţi dai seama dacă ai într-adevăr nevoie să consulţi un specialist sau vei reuşi să depăşeşti singur acest moment.
Ce nu ar trebui să le spunem persoanelor care suferă de anxietate
Stresul de la serviciu, problemele financiare sau emotivitatea crescută înaintea unui examen ne pot da un sentiment de insecuritate şi de nelinişte. Totuşi, când efectele negative ale stresului se răsfrâng sub forma unor simptome fizice şi nu dispar, la baza lor poate sta anxietatea, o tulburare care se regăseşte la circa 15 % din populaţia globului.