O posibilă soluţie la lipsa imunoglobulinelor: compensarea medicamentelor importate paralel

Activarea mecanismului de protecţie civilă de către ministrul Sorina Pintea în cazul lipsei de imunoglobulină este specifică unei situaţii extreme, ca de război. Este o decizie bună a ministrului Sănătăţii care protejează pacienţii într-o situaţie limită. Dar este o măsură excepţională, care arată presiunea la care este supus statul şi răspunsul extrem al autorităţilor. Ce poate face statul pentru a evita lipsa unor medicamente?

Ştiind că presiunea pe care au pus-o, aceste săptămâni, companiile farma - producătoare - se poate repeta. Una dintre soluţii este importul paralel de medicamente cu includerea acestora în mecanismul de compensare.

Războiul imunoglobulinelor: o luptă de piaţă, preţuri vs pacienţi

După criza imunoglobulinelor în 2017, statul a redus pentru 2 ani taxa de claw back răspunzând chiar solicitării producătorilor care acuzau preţul redus şi lipsa de profitabilitate a medicamentelor pe piaţa românească. În criza din 2017, acuzaţi de lipsa de imunoglobulinelor au fost exportatorii, o percepţie falsă după cum s-a dovedit atunci cînd criza a reapărut la începutul lui 2018. În februarie acest an, ministerul Sănătăţii a discutat cu producătorii şi distribuitorii care au promis alimentarea pieţei. Medicamentele au continuat însă să lipsească şi ministerul Sănătăţii a fost nevoit să solicite ajutor european. 

Lecţia crizei imunoglobulinelor: se poate repeta oricând şi cu alte medicamente

Care este principala lecţia crizei repetate 2017-2018 a imunoglobulinelor ? Se poate repeta oricând şi cu alte categorii de medicamente unde statul poartă negocieri şi unde preţul este considerat prea mic pentru a genera profitabilitate pentru jucătorii de pe piaţa farma. 

Ministrul Pintea a luat o decizie corectă pentru pacienţi, într-un moment foarte dificil, arătând o abordare pozitivă, diferită de ceilalţi miniştrii de la Sănătate. Cu toate acestea, mecanismul de protecţie civilă este doar o rezolvare temporară - “un stingător de incendiu”, care nu oferă o soluţie pe termen lung. Statul are nevoie de o soluţie permanentă, acum, la criza imunoglobulinelor şi o soluţie permanentă de răspuns, în general, la presiunile pe care le pot genera, producătorii sau distribuitorii, când vizează reaşezări de preţ. 

Ce urmează după mecanismul de protecţie civilă: compensarea medicamentelor importate paralel – o soluţie pe termen lung

Una din solutii, complet ignorata pana in prezent, este importul paralel, adică aducerea pe piaţa românească de medicamente care se găsesc deja pe piaţă în alte state ale UE. Prin importul paralel statul câştigă un instrument în plus, de acţiune pro-pacient şi o soluţie concretă pentru lipsa medicamentelor, generată de retrageri comerciale sau momente de discontinuitate în alimentare, ca în aceasta perioada.

Este chiar ceea ce, silit de lipsa prelungită a imunoglobulinelor, face acum statul, în ceasul al 12-lea, căutând soluţii de import din alte state membre, prin activarea mecanismul de protecţie civilă. Este evident o acţiune contracronometru, de identificare de stocuri disponibile în alte state europene, aducere în ţară şi distribuţie a medicamentelor. 

Faptul că importul paralel oferă statului o pârghie şi ajută direct pacienţii care aşteaptă medicamentele de care depinde viaţa lor, s-a probat deja în realitate. Pe fondul colaborarii între autorităţile naţionale – ANMDM şi MS şi distribuitorii paraleli – ADEM, au fost importate în ţară şi donate imunoglobuline pentru spitale cu solicitări urgente.

Reglementarea compensarii medicamentelor importate paralel, o decizie administrativă aşteptată 

Problema este că medicamentele prescriptibile importate paralel nu sunt încă incluse în lista medicamentelor de care pacienţii pot beneficia în sistem compensat/gratuit. Ce trebuie făcut este includerea medicamentelor importate paralel în acelaşi regim de compensare cu medicamentele importate în mod direct de catre companiile producatoare. 

Este o decizie privind reglementarea importului paralel pentru medicamentele prescriptibile care trenează şi este genul de exemplu de întârziere administrativă care în cele din urmă, lipseşte pacienţii de medicamentele de care au nevoie.

Deşi importul paralel este reglementat de legislatia nationala si europeana, conform articolul 34 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene şi pe baza Procedurii de eliberare a AIP-urilor din 2008, medicamentele eliberate pe baza de prescriptie importate paralel nu sunt incluse încă în Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală. 

Deşi peste tot în lume, lipsa de medicamente este o realitate a pieţei care opune interese diferite ale jucătorilor de pe piaţă, statul trebuie să identifice soluţii pe termen lung care să asigure disponibilitatea medicamentelor. Între soluţiile disponibile, oferite inclusiv prin recomandări ale Comisiei Europene, reglementarea importului paralel pentru aprovizionarea suplimentară a pieţei şi accelererarea procedurii de autorizare a importului paralel în situaţii de criză sunt soluţii pe care şi România trebuie să le aplice. 

Articol sustinut de ADEM Romania ( Asociatia Distribuitorilor Europeni de Medicamente