Muştele transmit mai multe bacterii periculoase decât se credea. Printre ele se numără Salmonella şi E-coli

O „vizită“ scurtă pe alimente a muştelor transmite mai multe bacterii periculoase decât se credea înainte, arată un nou studiu publicat „Scientific Reports“ şi preluat de  „The Telegraph“. Potrivit cercetării, hrana contaminată ar trebui aruncată.

Cercetători de la Colegiul Eberly de la Universitatea din Pennsylvania, SUA, au descoperit că o muşcă banală poate transmite bacterii periculoase precum Salmonella, E-coli şi chiar Helicobacter pylori – bacteria care provoacă ulcerul stomacal.

Muştele din urban sunt cu atât mai periculoase faţă de cele din rural cu cât primele pot duce la declanşarea unor epidemii, potrivit aceleiaşi surse. Oamenii de ştiinţă au atras atenţia că de cele mai multe ori edilii tratează  su superficialitate această problemă de sănătate publică şi a recomandat oamenilor să nu consume alimente în parcurile publice.

„Oamenii cunoşteau câte ceva despre agenţii patogeni transmişi de muşte, însă nu aveau nicio idee cu privire la măsura în care se întâmplă acest lucru şi la modul în care aceştia sunt transferaţi“, a explicat doctor Donald Bryant, profesor de biotehnologie, unul dintre autorii studiului. „Suntem de părere că aceste concluzii demonstrează un mecanism de transmitere a agenţilor patogeni care a fost ignorat de responsabilii din domeniul sănătăţii publice“, a atras acesta atenţia.

Analizând microbii existenţi pe corpul muştelor domestice, precum şi din specia Chrysomya megacephala, cercetătorii au descoperit că prima poartă peste 350 de bacteria, iar a doua este capabilă să transmit peste 300 de bacterii, mare parte a acestora putând fi transferate omului de ambele specii.

Picioarele şi aripile, colonii de bacterii

Cele mai multe astfel de bacteria sunt preluate de multe de pe materiile fecale şi materii aflate în descompunere unde îşi depun ouăle.

„Picioarele şi aripile prezintă cea mai mare diversitate microbiană din corpul unei muşte; se poate spune, aşadar, că bacteriile se folosesc de muşte pe post de navete“, a explicat, la rândul său, doctorul Stephan Schuster, director de cercetare la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

De asemenea, s-a demonstrat că prezenţa unei muşte pe alimente poate provoca formarea unei colonii microbiene „în cazul în care noua suprafaţă susţine dezvoltarea bacteriană“, a precizat Schuster.

Oamenii de ştiinţă au scos în evidenţă şi un posibil rol pozitiv a acestor insect şi anume acela de „drone vii“ trimise în căutare de microbi. „Muştele pot fi eliberate în mod intenţionat pe post de drone bionice autonome chiar şi în cele mai înguste spaţii şi crevase urmând ca ulterior, după recapturarea lor, să ofere informaţii privind materialul biotic pe care l-au întâlnit“, a adăugat Schuster.