Mituri despre naşterea naturală

Despre naşterea naturală circulă o mulţime de „legende”. Demontăm cele mai răspândite mituri despre naşterea naturală, cu ajutorul informaţiilor oferite de profesor doctor Gheorghe Peltecu, managerul Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia Bucureşti.

Mituri despre naşterea naturală: Anestezia epidurală poate afecta copilul?

Răspunsul profesorului Gheorghe Peltecu este fără echivoc: anestezia epidurală nu afectează copilul şi poate fi utilizată pentru diminuarea durerilor în timpul travaliului. În Spitalul Filantropia, anestezia epidurală este oferită gratuit oricărei gravide care are nevoie de ea. „Ea este o analgezie care uşurează enorm durerile în travaliu, dar sunt femei care nu doresc să aibă niciun fel de analgezie, care îşi gestionează foarte bine comportamentul şi îşi controlează durerea”, precizează prof. dr. Peltecu. Pentru o femeie aflată în travaliu şi care nu are nicio problemă de sănătate, exceptând durerea la naştere, analgezia este remediul care o poate determina să nască natural şi să nu solicite cezariana ca argument al lipsei controlului unei naşteri naturale.

Mituri despre naşterea naturală: Naşterea în apă este mai uşoară decât cea normală?

În opinia profesorului Peltecu, nu se poate demonstra un avantaj net al naşterii în apă comparativ cu cea normală şi nu se poate aplica tuturor gravidelor, pentru că sunt situaţii în care copiii trebuie monitorizaţi, iar monitorizarea în apă este destul de delicată. Naşterea în apă se poate aplica unui număr redus de gravide care sunt foarte motivate să facă acest lucru. Cât despre organizarea unui departament de naşteri în apă în cadrul unui spital public, prof. dr. Gheorghe Peltecu afirmă că „trebuie să fie un număr suficient de mare de gravide care să dorească acest tip de naştere ca el să poată fi şi benefic pentru spital. Vorbesc în numele unui spital public. Ofertele noastre de servicii medicale trebuie să fie în primul rând sigure. Dacă mi-aţi spune să fac un salon pentru naşteri în apă numai pentru că aşa este trendul, aş spune că prefer să fac celelalte lucruri necesare şi să las aceasta pe ultimul loc pentru că nu am suficiente solicitări”.

Mituri despre naşterea naturală: Naşterea se poate face în siguranţă acasă?

În ţara noastră, procentul naşterilor la domiciliu este extrem de mic, faţă de alte ţări precum Anglia, Germania, Olanda (unde până la 50% dintre naşteri au loc acasă). La noi, această alternativă de naştere acasă este susţinută preponderent de organizaţiile profesionale ale moaşelor şi mai puţin de medici. Principalul argument al moaşelor este că naşterea este un proces fiziologic, nu o boală, iar spitalul reprezintă o interferenţă cu naturalul, procedurile medicale fiind o sursă de stres pentru mamă şi copil. După părerea profesorului Peltecu, naşterea la domiciliu nu este suficient reglementată în România: „Problema naşterii acasă este la limita de siguranţă pentru mamă şi copil. Gândiţi-vă că, dacă se întâmplă ceva acasă şi mama are nevoie urgent de transport la spital, întreg sistemul nu este bine pus la punct şi atunci se poate produce o dramă. Sistemul încă nu este pregătit pentru a-i oferi gravidei care naşte acasă o intervenţie de transport la spital atât de rapidă pe cât ar trebui. Apoi, moaşele reprezintă un element important în acest proces. Ca să poată asista acasă, şi multe doresc să facă acest lucru şi sunt foarte vocale, ele trebuie în primul rând să aibă o experienţă. Nu poţi să-ţi asumi răspunderea de a asista o naştere acasă când nu ai experienţă de asistenţă într-un spital public. Spitalele publice sunt nişte şcoli pentru moaşe. Nu poţi să termini şcoala de moaşe, care nu este dublată de o pregătire practică satisfăcătoare, şi să asişti acasă. Moaşele nu-şi asumă responsabilitatea, pentru că în momentele dificile sună ambulanţa şi trimit pacienta la spital. Moaşele trebuie mai întâi să se pregătească temeinic într-o unitate publică şi apoi să îşi exercite practica individuală în naşterile la domiciliu. Mamele care reuşesc să nască acasă nu sunt un argument că trebuie să se extindă sistemul. În Anglia, în Germania, unde femeile pot naşte acasă sub supravegherea unei moaşte, există reguli clare ale Colegiului Moaşelor pe care o moaşă independentă nu le poate încălca. Or, la noi nu există reglementări clare”.

Mituri despre naşterea naturală: Epiziotomia este necesară în cazul tuturor naşterilor?

Nu, epiziotomia nu se practică de rutină, răspunde categoric prof. dr. Gheorghe Peltecu. Epiziotomia a fost introdusă cu zeci de ani în urmă când s-a considerat că ea ar proteja femeia de dezvoltarea unei incontinenţe urinare după naştere. Acest lucru s-a perpetuat până în urmă cu 5-10 ani, când un studiu internaţional a pus la îndoială această afirmaţie. S-au făcut studii comparative şi s-a văzut că epiziotomia nu protejează de o incontinenţă urinară dezvoltată târziu după naştere. „Epiziotomia este generatoare de complicaţii, în special hemoragice, dureri, şi nu-şi atinge scopul pentru care a fost recomandată. Micile rupturi care se produc la naştere pot fi mai simplu şi mai sigur suturate decât epiziotomia profilactică. Ea se poate practica doar atunci când medicul consideră că prin efectuarea epiziotomiei se limitează leziunile produse prin ruptură sau dacă se fac manevre obstetricale gen aplicaţii de forceps“, explică profesorul Gheorghe Peltecu.