Microbii devin mai inteligenţi decât noi

Unele tulpini de bacterii au devenit rezistente la 90% sau chiar la toate antibioticele de care dispunem în acest moment . Infecţiile cu microbi rezistenţi fac mai multe victime decât maladia SIDA. Tulpina rezistentă de E. coli şi cea a bacteriei care provoacă gonoree sunt noi motive de îngrijorare.

În 1928, Alexander Fleming a descoperit penicilina G pe o cultură de stafilococ auriu. Bacteria era, aşadar, sensibilă la antibioticul ce avea să fie utilizat intensiv în deceniile următoare. Astăzi, în peste 90% din cazuri, stafilococul auriu este rezistent la penicilină, iar acesta este doar unul dintre microbii care, de-a lungul timpului, au devenit „imuni" la arsenalul de medicamente de care dispunem. Mai inteligenţi decât noi au devenit şi enterococii. De altfel, multe alte bacterii care populează tubul digestiv au devenit rezistente la antibioticele existente. Cu puţin timp în urmă, o tulpină rezistentă a bacteriei E.coli a creat panică pe continentul european, după ce a infectat peste 1.500 de oameni şi a cauzat 18 decese.

Cu şi mai puţin timp în urmă, cercetătorii au descoperit în Japonia o tulpină de gonococ, bacteria care provoacă gonoree, rezistentă la toate antibioticele de pe piaţă. Nu se ştie deocamdată cât de răspândită este această tulpină pe Glob, iar în lipsa unui tratament, riscăm ca infecţia să se propage cu o foarte mare rapiditate. Ea poate produce complicaţii letale, cum sunt meningita gonococică şi septicemia. 

Am folosit prea multe antibiotice

Este o lege a naturii ca fiecare organism viu să încerce să supravieţuiască timp cât mai îndelungat. Bacteriile au reuşit să contracareze atacul unui antibiotic prin dezvoltarea unor mutaţii genetice. Viitoarele generaţii vor primi genele rezistente, aşa încât antibioticul respectiv devine ineficient.

Am folosit atât de multe medicamente de acest fel de-a lungul timpului, încât fiecare bacterie a dezvoltat mutaţii rezistente la cel puţin un tip de antibiotic. Aceasta se întâmplă cu deosebire în mediul spitalicesc, care vine în contact cu multe medicamente antimicrobiene. Inteligenţa bacteriilor nu se opreşte aici. Unele pot transmite genele rezistente altor microbi cu care intră în contact, făcându-i şi pe aceştia puternici în faţa medicamentelor. Aşadar, rezistenţa la antibiotice poate apărea fără ca bacteria să intre în contact cu acestea.

În românia nu se utilizează raţional

Potrivit profesorului doctor Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila", medicii au două variante atunci când trebuie să trateze infecţii cu bacterii rezistente. Una dintre ele este de a prescrie antibiotice noi, care nu au mai fost utilizate pe zona geografică respectivă, pentru că rezistenţa diferă de la o ţară sau regiune la alta. Cea de-a doua variantă este să se prescrie antibiotice care nu au mai fost utilizate de multă vreme în zona geografică respectivă. Rezistenţa dobândită a microbilor dispare după 10-20 de ani, iar medicamentul devine din nou eficient.

„În România nu există o politică de utilizare raţională a antibioticelor. Ele se prescriu haotic, cele noi fiind alternate cu cele vechi. Ar trebui să avem antibiotice «de toată ziua» şi antibiotice «de rezervă»", spune prof. dr. Ioan Fulga.

Crearea de tratamente noi este neprofitabilă

Avem nevoie de antibiotice noi pentru a putea trata infecţiile rezistente, însă farmacologia nu poate ţine pasul cu ritmul în care bacteriile dezvoltă gene rezistente. Doar câteva companii farmaceutice mai deţin programe de cercetare antimicrobiană.

Vânzarea de antibiotice nu este profitabilă. Aceste medicamente sunt administrate pe o perioadă scurtă de timp, spre deosebire de cele destinate bolilor cronice, precum hipertensiunea, care trebuie luate toată viaţa. 

Cei mai periculoşi

Rezistenţa la tratamente a devenit o problemă chiar pentru bolile care afectează cel mai mult omenirea: infecţiile tractului respirator, inclusiv tuberculoza, bolile cu transmitere sexuală, precum gonoreea, bolile diareice, cum ar fi dizenteria, precum şi infecţiile intraspitaliceşti. Ineficiente devin şi medicamentele destinate tratamentului malariei şi infecţiei HIV.