Medicover: Enurezisul nocturn primar (P)
0Emisia involuntară de urină, în timpul somnului, dominant în cel de noapte, la copilul de peste 6 ani, fără o cauză morfofuncţională este recunoscută ca enuresis nocturn primar (ENP). Accidental din timpul "somnului de zi" constituie semn de gravitate.
Organismul copilului işi poate menţine viaţa şi asigura creşterea şi dezvoltarea numai printr-o continuă echilibrare cu mediul fizic si social.
O serie de deprinderi ca mersul si controlul pudic al sfincterelor excretorii sunt rodul unui proces migălos si dificil de invăţare. Capacitatea de dobândire a reflexelor condiţionate este determinată de factorul educativ, având totodată un profund caracter individual, fiind dependenta de creştere si dezvoltare, dar si de maturizarea neuroendocrină. Astfel, enurezisul nocturn primar (ENP) este explicabil prin diminuarea varfului nocturn de secretie al ADH (hormonul antidiuretic), secundar deficitului de maturizare neuro-endocrin.
Formarea obişnuintelor comportamentale constituie un si un proces de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de caracter, nefiind doar o exersare mecanică. În acest context putem înţelege de ce ENP constituie o trăsătură negativă în definirea personalităţii copilului (asociindu-se cu introvertire accentuata, lene, neglijenţă, înşelăciune, minciună, lipsă de iniţiativă), devenind si o tulburare a socializării.
ENP are o frecvenţă demonstrată între 5% si 15% din populaţia infantilă, funcţie de vârsta la care ne referim. Cu toate că este unanim recunoscut ca o problemă, este diagnosticat şi în special diagnosticat corect relativ rar, in aproximativ 1 din 7 cazuri.
Cultura Greciei antice avea ca expresie şi ca scop frumuseţea trupului uman "fitness", relatează Medicover.
Astăzi, deşi foarte multe lucruri ce ţin de dimensiunea şi forma corpurilor, ca şi alte caracteristici, sunt determinate de gene, nu de propriile noastre alegeri si acţiuni intenţionate, de natură şi nu de cultură -presiunile sociale sunt de o asemenea intensitate încât facem tot ce ne stă în putinţa spre a ne aduce corpurile la o condiţie recunoscută drept cea mai potrivită. Faptul de a nu reuşi să ne conformăm poate induce sentimente de ruşine, iar cei care nu corespund cerinţelor se pot trezi victime ale unei discriminări.
Umbrele aruncate de sentimentele de anxietate, dezgust, ruşine şi vină devin atât de întinse si întunecate, încât copilul enuretic nu mai vede nici o rază de lumină. Sentimentele de apropiere, bucurie, tandreţe şi confort par menite sufocării, prinse în ... norul de furtună al urii, mâniei, invidiei, răutăţii, răzbunării, fricii şi groazei, risc pentru sine şi pentru ceilalţi. Toate acestea ar trebui înconjurate social totuşi de nevoia de a tolera diferenţa.