Medicina de război în România anului 2025: copii operați fără un diagnostic clar

Într-un spital din România, mulți copii ajung să suporte intervenții chirurgicale inutile. Asta pentru că, medicii sunt nevoiți să meargă pe bâjbâite, doar cu suspiciuni de diagnostic, din cauza lipsei de suport imagistic. Criza de radiologi se menține în toată țara. 

Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani este cea mai mare unitate spitalicească cu paturi din zona Moldovei. Cu toate acestea, spitalul înregistrează o criză deosebită de medici radiologi. Deși există aparatură modernă, achiziționată pe diferite axe de finanțare, aproape că nu are cine să o opereze. Sunt doar trei medici radiologi care asigură toate investigațiile de radiografie, ecografie, tomografie computerizată și RMN. Din această cauză, mulți medici rămân descoperiți pe partea de imagistică în timpul unei gărzi. Sunt nevoiți să lucreze pe bâjbâite, adică cu suspiciuni de diagnostic, până la posibilitatea efectuării unor investigații radiologice.

„Diagnosticul de certitudine apare abia post-operator”

Situația afectează atât medicii, cât și pacienții. S-a ajuns la situația în care micuții pacienți de la Pediatrie ajung să sufere intervenții chirurgicale deși nu era neapărat nevoie. Medicii fac intervenții de explorare pentru a afla diagnosticul. Aceștia recunosc că dacă ar fi avut suportul radiologiei, nu ar mai fi fost nevoie să intervină chirurgical. În tot acest timp, pacientul este nevoit să sufere intervenția, dar și perioada de recuperare post-operator, deși situația ar fi putut fi rezolvată doar cu medicație.

„Stăm foarte prost la partea de imagistică. Suntem descoperiți în timpul unei gărzi. Din lipsa personalului, știe toată lumea nu mai este un secret. Pacienții ajung să fie internați cu suspiciune de diagnostic. Nediagonisticați. Adică nu ai un diagnostic de certitudine. Și diagnosticul de certitudine apare abia în post-operator, fie prin explorare laporoscopică, fie prin abort deschis, depinde de particularitatea cazului. Un examen radiologic ar ușura mai mult situația. Dacă am avea partea de explorare. Vă dau un exemplu: patologia acută scrotală. Atunci când pacientul vine cu scrotul roșu, inflamat, dacă ai certitudinea unui diagnostic, îți exclude torsiunea testiculară, și îți spune că are o torsiune de hidatida, o patologie frecventă pacienții de vârstă pediatrică, atunci îți exclude riscul de a interveni chirugical. Adică poți alege varianta de tratament conservator. Dar marea majoritatea ajung la intervenție chirurgicală de explorare, pentru că nu ai certitudinea diagonistcului”, precizează medicul Simona Bordiciuc, șeful Compartimentului de Chirurgie de la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean „Mavromati”. 

„Pentru noi burtica unui pacient este ca un ou kinder cu surprize”

Situația este și mai complicată pentru chirurgii de la pediatrie. Și asta în condițiile în care oricum intervențiile și patologiile oferă destule surprize, chiar și atunci când medicul are un plan bine stabilit.

„Pentru noi burtica unui pacient este ca un ou kinder cu surprize. Când deschizi pacientul poți să-ți faci un plan de bătaie, dar te trezești că intra-operator se schimbă conduita. Găsești în loc de un apendic, un diverticul, sau ambele patologii concomitente care te forțează automat și la al doilea punct operator. Sau varianta când intri pentru o peritonită generalizată, nu ți-o explici de ce și găsești un ulcer perforat. Adică sunt mai multe patologii.  Nu poți pleca țintit, în chirurgie trebuie să ai o viziune largă”, adaugă medicul Simona Bordiciuc. Tocmai de aceea, examenele radiologice sunt foarte importante pentru medici, dar și pentru pacienți. Pe de o parte, ar putea fi evitate o serie de intervenții chirurgicale, dar în același timp există mai multe date pentru medic atunci când abordează o patologie.

Criza de radiologi este prezentă la nivel național. Un medic cu o specializare pe imagistică a devenit aproape un lux în spitalele publice. În 2023 erau 1800 de radiologi la peste 500 de spitale (300 de stat și 200 private). Mulți tineri preferă să lucreze în privat. În plus, sunt preferate centrele universitare în detrimentul spitalelor de provincie.