Medic: „În ultimii ani, am văzut tot mai multe cazuri de copii cu deficit de vitamina D“. Ce trebuie făcut

Lipsa vitaminei D din organism duce la scăderea nivelurilor corespunzătoare de calciu şi fosfor şi aşa apare rahitismul. Dacă există deficit sau nu se poate constata doar în urma unor teste specifice.

Vitamina D ajută organismul copilului să absoarbă calciu şi fosfor din mâncare. Lipsa acesteia face dificilă menţinerea unor niveluri corespunzătoare de calciu şi fosfor în oase, astfel aparând rahitismul, explică dr. Valentina Contanu, medic ortoped pediatru la Clinica CRON-Phoenix.  

În general, adăugarea vitaminei D şi a calciului în dieta copilului corectează problemele oasoase asociate cu rahitismul, însă dacă o problemă medicală ascunsă favorizează apariţia bolii este posibil să fie nevoie de tratament adiţional. De asemenea, anumite deformări oasoase provocate de către rahitism ar putea necesita intervenţii chirurgicale pentru corectarea acestora.

„Într-adevăr, în ultimii ani, am avut tot mai multe cazuri de deficit de vitamina D, cu copii de diferite vârste. Ba chiar, cu cât copilul este mai mare, cu atât deficitul de vitamina D este mai sever, iar cest lucru este cauzat de faptul că, într-un mod straniu şi ne neînţeles, în jurul vârstei de 2 ani părintii renunţă la suplimentul de vitamina D. Am văzut că este aproape o practică, fie că sunt sfătuiţi de medici sau că este o decizie personală luată în urma unor discuţii pe site-uri sau bloguri nemedicale”, avertizează medicul.  

Densitatea osoasă mică duce la fracturi şi osteoporoză

Principala problemă provocată de insuficienţa de vitamina D din organism este pierderea densităţii osoase, ce poate duce la osteoporoză sau fracturi. La copii, principala consecinţă a deficitului de vitamina D este riscul apariţiei rahitismului, o boală rară ce slăbeşte oasele, făcându-le fragile şi predispuse la deformări. Rahitismul se manifestă prin slăbirea oaselor la copii, în general, ca o consecinţă a unei lipse extreme şi prelungite de vitamina D. În cazuri rare, boala poate avea de asemenea şi o componentă genetică.

Deficienţa de vitamina D poate apărea din diferite motive, precum: lipsa acesteia din alimentaţia zilnică; incapacitatea organismului de a absorbi vitamina D din mâncare; lipsa expunerii la soare; ineficienţa ficatului sau a rinichilor în convertirea vitaminei D în forma sa activă în organism; anumite tratamente medicamentoase ce afectează abilitatea naturală a corpului de a absorbi vitamina D.

De ce este esenţială vitamina D în perioada de creştere

Este cunoscut faptul că, în perioada de creştere a scheletului  - până la 18 ani, vitamina D este esenţială, mai ales când cei mici au perioade în care cresc foarte mult  - 2 - 4 centimetri pe sezon. Dacă această creştere se produce pe un deficit de vitamina D la nivelul oaselor, inevitabil duce la deformări ale acestora: la vârsta de 1-4 ani când oasele membrelor inferioare  - femur şi tibie - se află într-o fază de tranziţie naturală de la paranteze  - genul varum - la genunghi în X  - genul valg- apar cele mai multe deformări.

„Astfel, nu mai are loc cursul firesc, iar genunchii rămân incurbaţi în paranteze. De la forme uşoare, corectabile prin administrarea suplimentelor de calciu şi vitamina D în doza corespunzătoare vârstei până la forme medii care necesită kinetoterapie sau severe care necesită orteze sau chiar intervenţii chirurgicale.“

„După vârsta de 5 ani, cele mai frecvenete modificări apar la nivelul toracelui prin modificarea formei sternului sau a coastelor deşi aceste modificări le-am întâlnit şi la copii de doi-trei ani  - stern înfudat sau bombat . Din păcate, în lipsa unui tratament adecvat, deformările de torace pot merge până la vârsta de 18 ani.“

Care sunt urmările? „Un copil cu deficit de vitamina D poate să aibă şi o musculatură mai slabă, hipotonă ducând la poziţii vicioase ale spatelui, ale genunchilor şi ale gleznelor”.

Cum putem preveni deficitul de vitamina D

„Părinţii ar putea să prevină astfel de deformări printr-o acţiune simplă- nu trebuie să întrerupă administrarea vitaminei D în perioada de creştere, adică până la 18 ani,  cu atât mai puţin în perioada puseeelor de creştere.“

Dacă vor să o întrerupă totuşi, este bine să facem un set de analize care să ne arate statusul copilului în acel moment  - calciu, fosfor, fosfataza alcalină, vitamina D, hormonul de creştere, completează specialistul. „Este important ca setul de analize să fie complet pentru a ne arăta legatura dintre toate aceste componente şi vreau să atrag atenţia părinţilor că nu este suficient să dozăm doar vitamina D sau doar calciu.“

Un alt pas important este consultul ortopedic, fie ca urmare a întreruperii administrării vitaminei D, fie ca urmare a unor deformări pe care le sesizăm la copii, trebuie să fie compus din evaluarea deviaţiilor scheletului  - torace, membre inferioare.

Pentru a asigura copilului o cantitate suficientă de vitamina D şi pentru a minimiza riscul apariţiei unei deficienţe osoase precum rahitismul, se recomandă expunerea acestuia la soare cel puţin 15 minute în fiecare zi. „Dacă anotimpul nu permite asta, sau copilul are un ten închis la culoare, suplimentarea dozei necesare de vitamina D prin alimentaţie este un pas important. Multe alimente conţin în mod natural vitamina D, precum peştele, ouăle, pâinea, cerealele, laptele sau sucul de portocale. De asemenea, este recomandat ca femeile gravide sau proaspete mame să se consulte cu medicul în privinţa nevoii administrării de suplimente cu vitamina D.“