Mâncarea, esenţială pentru tonusul psihic
0Creierul are nevoie de nutrienţi precum acizii graşi, enzimele şi mineralele pentru a putea transmite impulsurile nervoase. Forma psihică depinde în mare măsură de alimentele pe care le consumăm. Acestea pot preîntâmpina sau, din contră, favoriza depresia şi nervozitatea.
Deşi cântăreşte numai 2 la sută din greutatea corpului, creierul consumă nu mai puţin de 20 la sută din aportul caloric zilnic. Dacă ne privăm de hrană, funcţiile cerebrale vor fi direct afectate. A fost demonstrat încă din anii 1944-1945, în cadrul unui studiu elaborat de cercetătorii de la Universitatea Minnesota din SUA, că dietele prin înfometare predispun la depresie şi chiar la isterie. Prin urmare, chiar dacă nu mâncăm nimic, procesele cerebrale tot vor fi influenţate.
Fast-foodul dă nervozitate
Funcţiile cerebrale şi starea psihică depind de modul în care impulsurile nervoase sunt transmise între neuroni. În acest proces, un rol esenţial îl joacă neurotransmiţătorii, cei mai importanţi fiind dopamina, endorfinele, serotonina şi glutamina. Pentru ca organismul să le poată produce, are nevoie de enzime, acizi graşi, aminoacizi, minerale şi proteine, deci de majoritatea nutrienţilor. O dietă dezechilibrată, care nu-i conţine, reduce producţia de neurotransmiţători. Scăderea nivelului de dopamină şi de serotonină este asociată cu tristeţea, cu depresia şi cu irascibilitatea.
Cum ne otrăvim contracronometru
Capcanele regimului cu alimente sănătoase
„Alimentaţia ne poate furniza precursori ai acestor substanţe chimice. De exemplu, triptofanul este un precursor al serotoninei, iar consumul de alimente care-l conţin asigură un tonus psihic bun", explică dr. Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Centrul de Excelenţă în Neuroştiinţe al Universităţii de Medicină „Carol Davila". Triptofanul se găseşte în brânza de vaci, carne, banane şi în alune de pădure. Unele alimente inhibă secreţia neurotransmiţătorilor care ne influenţează psihicul. Uleiurile nesănătoase din alimentele fast-food întrerup producţia de serotonină în creier, având ca efect instalarea nervozităţii. Transmiterea impulsurilor nervoase depinde şi de integritatea tecii de mielină ce înveleşte fibrele nervoase. Acesta are nevoie de acizi graşi esenţiali, pe care organismul nu-i poate produce.
PH-ul acid duce la atacuri de panică
Şi pH-ul alimentelor ne poate influenţa starea psihică. „El modifică pH-ul sangvin, iar neuronii sunt celule sensibile la acţiunea lui", spune dr Radu Braga. Cercetătorii de la Universitatea Iowa din SUA susţin că pH-ul acid al mediului intern, care este favorizat de consumul de alimente rafinate, de carne şi de lactate, poate induce atacuri de panică.